Drumul spre vindecare

Drumul spre vindecare… | De la diagnostic gresit de Parkinson, la celiachie si dieta fara gluten.

Dupa povestile spuse de Alina, Doriana, Maria si Nicoleta (vezi linkurile care povesti, la finalul acestui articol), Roxana a decis sa contribuie si ea cu povestea de depistare a intolerantei la gluten, poveste care spera sa ajute cat mai multe persoane care se confrunta cu simptome similare cu ale ei.

Scopul acestor povesti

Scopul acestor povesti despre depistarea celiachiei este de a va arata cu ce simptome, boli, greutati se confrunta celiacii in demersul lor de diagnosticare. In cazul in care prezentati simptome similare, aceste articole ar trebui sa va ridice un semn de intrebare si sa va indrume sa va faceti analizele pentru depistarea celiachiei cat mai rapid! Astfel, puteti trece mai usor prin acest proces.

Chiar daca lucrurile se misca inca incet in Romania, in ceea ce priveste informarea populatiei cu privire la celiachie si gluten, speram noi ca aceste articole sa ajunga la urechile a cat mai multi oameni si astfel, sa inteleaga ce inseamna celiachia, cum este viata pentru un celiac si cat de importanta este o dieta fara gluten pentru acesta.

In randurile de mai jos, Roxana ne povesteste cu ce simptome s-a confruntat, ce probleme de sanatate au fost declansate de gluten si cum a reusit sa treaca peste greutati. Aflati povestea ei in randurile de mai jos.

Daca si voi doriti sa va spuneti povestea in cadrul acestei campanii de informare, va rugam sa cititi acest articol.

P.S. In cazul in care sunteti in cautare de clinici sau medici din Romania pentru diagnosticare, am creat o harta interactiva bazata doar pe recomandarile membrilor comunitatii celiaci.ro! O gasiti aici. 

 


Un articol scris de Roxana M.

Astazi m-am hotarat sa-mi scriu povestea in speranta ca intamplarile prin care am trecut vor arata si altora ca nu trebuie sa fie cuprinsi de frica si disperare la aflarea unui diagnostic cumplit si ca nu trebuie sa renunte  la lupta. Mai presus de toate, trebuie intotdeauna sa ceara o a doua opinie din punct de vedere medical si sa caute raspunsuri  neincetat.

Primul diagnostic: hipotiroidie Hashimoto.

La 39 de ani (acum am 46) am observat ca oboseam usor, mi se schimbase mersul (fiica mea spunea ca merg ca o ratusca fiindca ma luptam sa-mi misc picioarele), oboseam si cand scriam… Ca urmare,  primul drum a fost la medicul de familie care m-a trimis la endocrinolog. Endocrinologul a confirmat diagnosticul de hipotiroidie Hashimoto. Nu m-am speriat pentru ca mi s-a explicat ca tiroida mea este lenesa si nu mai produce hormoni suficienti, dar ca exista tratament si starea de slabiciune va disparea. Din nefericire, nu s-a intamplat asta.

Dupa un an, timp in care am luat cu rigurozitate tratamentul, oboseala nu disparuse desi analizele (TSH) erau bune. Oboseala nu era singurul simptom, mai erau si altele: imi cadea parul, unghiile mi se rupeau usor, de pe piele imi cadea un “praf” alb (era foarte uscata, in special in zona coatelor), aveam dureri de stomac si balonare ce apareau imediat dupa masa (pentru care luam tot felul de medicamente recomadate de farmacisti cum ca ar fi “cele mai bune”), aveam stari de greata in permanenta, dureri musculare si articulare cumplite, spasme musculare…

Diagnostic gresit: Parkinson tip II, urmat de peste un an de tratament.

Vazand ca-mi pierd puterile din ce in ce mai mult am apelat la un neurolog (mare greseala!!!) care, dupa ce ca nici macar nu m-a consultat el ci a pus un rezident sa ma consulte, mi-a pus diagnosticul sec: Parkinson tip II. Consultatia nu a durat mai mult de 10 minute. Degeaba i-am spus ca nimeni din familie nu a avut aceasta boala, degeaba am intrebat ce alte investigatii se pot face pentru confirmarea diagnosticului, degeaba i-am spus ca dimineata eram normala dar pe masura ce trecea timpul aparea rigiditatea in miscare. Medicul mi-a dat tratamentul  si mi-a zis sa vin la control peste o luna (era grabit!!!). Cand am iesit din cabinet plangeam asa de tare ca nu mai puteam articula nici un cuvant…

Dupa ce a trecut socul, m-am resemnat si am incercat sa iau tratamentul, dar ghinion… mi-era mai rau ca inainte!!!

Asa cum probabil stiti, Parkinson ai 24/24 ore, nu dimineata esti normal iar dupa-amiaza ai Parkinson (atentie, doar ma miscam greu, nu tremuram), dar doctorii nostri nu au rabdare sa asculte pacientul. In tot acest timp mi-au fost alaturi sotul si fiica mea care m-au sustinut si incurajat.

“Ajunge ! Pana aici! Nu mai pot sa iau un medicament care imi face rau!”

Intr-o zi am spus: “Ajunge ! Pana aici! Nu mai pot sa iau un medicament care imi face rau!” Din momentul acela am inceput sa caut tratamente alternative si am inceput sa iau suplimente pe baza de plante pentru revigorarea organismului. Supriza a fost mare cand mi-am dat seama ca ma ajuta. Sotul meu era pe internet pana noaptea tarziu cautand raspunsuri, iar fiica mea intr-o zi a venit la mine si mi-a spus: “Mama, am citit un articol despre intoleranta la gluten. Stii ca din 10 simptome prezentate in articol, tu le ai pe toate 10?! Ar fi bine sa renunti la alimentele ce contin gluten.”.

Exista doua metode de diagnosticare a intolerantei la gluten, una medicala, cu analize, si cealalta prin dieta de eliminare. Asadar, fie renunti la toate alimentele ce contin gluten si daca dispar simptomele se confirma diagnosticul (aceasta este varianta mai putin costisitoare),  fie faci analizele de sange si alte investigatii specifice. Eu am ales initial prima varianta. Nu spun ca mi-a fost usor: mai ales cand trec pe langa covrigarii poftesc la un covrig cald….

Am inceput sa ma simt mai bine si ca sa nu am nici o indoiala ca decizia luata este cea buna, Dumnezeu a facut in asa fel incat sa gasesc un medic foarte bun, care a avut rabdare sa ma asculte, si care mi-a explicat ca din cauza intolerantei la gluten organismul meu nu asimila din alimente, mineralele si vitaminele necesare functionarii optime.

Stiati ca doar 1% din magneziul necesar functionarii organismului se gaseste in sange? Restul trebuie sa fie in “depozite,” adica in muschi. Cu alte cuvinte, daca nu ai magneziu in muschi apar probleme ca spasme si dureri musculare, slabiciune, desi magneziul din sange este in limite normale.

Astazi, cu tratamentul corect prescris si cu ajutorul terapiei Bowen (care este miraculoasa!), dar si datorita experientei traite, sunt un alt om, mai sanatos, mai bun, mai intelept…

Sursa foto: Pixabay.com

Vezi si celelalte povesti de viata, aici:

Te-ar mai putea interesa si:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *