Artrita si boala celiaca

Artrita si boala celiaca

Afla tot ce trebuie sa stii despre artrita si boala celiaca, inclusiv simptome, cauze, diagnostic si tratament, din articolul urmator.

banner-magazin-celiaci
  1. Ce este artrita?
  2. Simptome 
  3. Cauze
  4. Diagnosticul de artrita
  5. Tratament
  6. Legatura dintre artrita si boala celiaca

Ce este artrita?

Artrita este o inflamatie a articulatiilor, aceasta poate fi localizata sau sa afecteze zone articulare multiple. Exista mai mult de 100 de tipuri de artrita, cu diferite cauze si metode de tratament. Cele mai frecvente tipuri de artrita sunt osteoartrita si artrita reumatoida.

Simptomele artritei se dezvolta de obicei in timp, dar pot sa apara si brusc. Artrita este intalnita cel mai frecvent la adultii cu varsta peste 65 de ani, dar se poate dezvolta si la copii, adolescenti si adulti mai tineri. Artrita este mai frecventa la femei decat la barbati si la persoanele cu suprapondere.

Cauzele exacte ale artrite, nu sunt pe deplin cunoscute. Insa, exista doua tipuri de artrita care sunt clasificate ca si boli autoimune, anume, artrita reumatoida si artrita juvenila. In cazul acestora, sistemul imunitar nu functioneaza corect si ataca celulele sanatoase, provocand durere, inflamatie si deteriorarea la nivelul articulatiilor.

ce este artrita

Simptome

In functie de tipul de artrita, semnele si simptomele pot include (1):

  • Durere
  • Rigiditate
  • Umflare
  • Roseata
  • Capacitate de miscare redusa.

Cauze

Cele doua tipuri principale de artrita – osteoartrita si artrita reumatoida – afecteaza articulatiile in moduri diferite.

Osteoartritaeste cel mai frecvent tip si implica deteriorarea prin uzura a cartilajului articular. Cartilajul amortizeaza capetele oaselor si permite miscarea articulatiei fara frecare; deteriorare lor poate duce la macinarea osoasa, ceea ce provoaca durere si reducerea capacitatii de miscare. 

Aceasta uzura poate sa se dezvolte de-a lungul multor ani sau poate fi accelerata datorita unei  vatamari articulare sau a unei infectii.

Osteoartrita afecteaza intreaga articulatie, provoacand modificari ale oaselor si deteriorarea tesuturilor conjunctive care ataseaza muschiul la os si mentin articulatia. 

Artrita reumatoida – in cazul acesteia, sistemul imunitar al corpului ataca mucoasa capsulei articulare, o membrana dura care cuprinde toate partile articulare. Aceasta captuseala (membrana sinoviala) se inflameaza si se umfla. Procesul bolii poate distruge in cele din urma cartilajul si articulatia osului.

Diagnosticul de artrita

In cadrul examenului fizic, medicul o sa verifice zonele articulare pentru semne ca si umflaturi, roseata, caldura si capacitate de miscare.

In functie de tipul de artrita suspectata, medicul dumneavoastra va poate sugera unele dintre urmatoarele teste:

  • Teste de laborator – analiza diferitelor tipuri de fluide corporale poate ajuta la determinarea tipului de artrita. Lichidele analizate frecvent includ sange -markerii de inflamatie sau infectie, urina si lichide articulare. 
  • Testare imagistica – Raze X, Tomografie computerizata CT, Imagistica prin rezonanta magnetica RMN, Ultrasunete.

tratament artrita

Tratament

Tratamentul artritei se concentreaza pe ameliorarea simptomelor si imbunatatirea functiei articulare. Este posibil sa fie necesara aplicarea mai multor scheme de tratamente diferite sau combinatii de tratamente, inainte de a determina ce functioneaza cel mai bine pentru dvs.

Medicamente

Medicamentele utilizate pentru tratarea artritei variaza in functie de tipul de artrita si pot include:

  • Analgezice
  • Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
  • Contrairititi – unele creme si unguente care contin mentol sau capsaicina.
  • Medicamentele antireumatice modificatoare ale bolii (MARMB).
  • Medicamente care modifica reactiile biologice.
  • Corticosteroizi.

Modificari ale stilului de viata

Persoanele cu obezitate pot beneficia de o scadere in greutate, deoarece va fi redus stresul exercitat asupra articulatiilor, acest lucru creste mobilitatea si poate limita viitoarele leziuni articulare.

Activitatea fizica regulat poate ajuta la mentinerea flexibilitatii articulare. In functie de capacitatea de miscare a fiecarui pacient, orice fel de activitate fizica poate aduce un beneficiu considerent. Inotul este una dintre cele mai recomandate metode deoarece flotabilitatea apei reduce stresul articulatiilor.

Senzatia de cald si rece – compresele calde sau reci si expunerea zonei afectate la modificari de temperatura (ex. Gheata local) poate ajuta la ameliorarea durerilor articulare.

Dieta

Studiile ne arata ca dieta Mediteraneana, care include o varietate mare de fructe, vegetale, cereale integrale si grasimi sanatoase, aduce cele mai multe beneficii pentru pacientii cu artrita reumatoida. 

Fructele si legumele – acestea sunt pline de vitamine si minerale necesare funcționării optime a corpului si sunt bogate in antioxidanti, care ajuta la stabilizarea moleculelor numite radicali liberi care pot declansa inflamatia si deteriorarea celulara. De asemenea, fitonutrientii pot contribuii la scaderea proteinei C reactive (CRP) – un marker al inflamatiei. Este recomandata includerea in dieta a unei varietati mari de legume si fructe, in fiecare zi pentru a asigura cat mai multe substante nutritive. 

Peste gras – Somonul, tonul, sardinele, heringul si alti pesti de apa rece sunt bogati in acizi grasi omega-3, care pot ajuta la controlul inflamatiei. Pentru a functiona optim corpul nostru are nevoie de un raport santos intre acizii grasi omega-3 si omega-6. O cantitate prea mare de acizi grasi omega 6 a fost asociata cu o crestere a bolilor inflamatorii cronice.

Cerealele integrale – orezul brun, ovazul integral, meiul, quinoa si alte cereale integrale si pseudocereale pot reduce nivelurile CRP si pot reduce riscul de boli de inima, care este crescut la persoanele cu artrita reumatoida. Este important sa alegem de cate ori este posibil, cereale integrale, deoarece acestea au un continut mai mare de nutrienti si fibre fata de cele rafinate.

Carne slaba si leguminoase (fasole, mazare, soia) –  aceste sunt o sursa excelenta de proteine, importanta pentru sanatatea musculara – mai ales pentru persoanele cu artrita reumatoida care sunt predispuse la pierderea musculara.

Nucile si semintele – sunt o sursa buna de grasimi sanatoase si nutrienti, ele sunt recunoscute pentru proprietatile lor de protectie a inimii si substanțele nutritive importante. 

Ulei de masline – includera acestuia in dieta, aduce in plus fata de grasimile mononesaturate sanatoase, un compus numit oleocanthal care contribuie la reducerea inflamatiei si actioneaza in ameliorarea durerii (2). 

Nu neglijati o hidratare corespunzatoare, iar apa sa fie intotdeauna aleasa ca si bautura de baza – aportul ei sa fie incadrat intre 2-3 litri pe zi. Respectati recomandarea de 7-9 ore somn pe noapte.

Legatura dintre artrita si boala celiaca

Legatura dintre artrita si boala celiaca

Boala celiaca este o tulburare autoimuna, iar prezenta ei poate aduce un risc in plus de a dezvolta si alte boli de acest tip. Pentru persoanele cu boala celiaca, cu cat varsta diagnosticului este mai avansata, cu atat sunt mai mari sansele de a dezvolta o alta tulburare autoimuna.

Conform ”Fundatiei pentru boala celiaca” exista un risc de 1,5 pana la 7,5% pentru persoanele cu boala celiaca de a dezvolta artrita (3).

Potrivit cercetatorilor de la Universitatea Frederica II din Napoli, pacientii cu boala celiaca au de patru ori mai multe sanse de a avea semne timpurii de artrita la nivelul membrelor inferioare fata de populatia generala.

Studiu publicat in jurnalul Rheumatology in 2013 a fost primul care a aratat un risc mai mare de inflamatie a tesutului conjunctiv dintre tendoane sau ligamente si oase la pacientii cu boala celiaca care nu prezinta niciun simptom al acestei probleme (4).

Oamenii de stiinta au descoperit initial ca aceasta crestere a inflamatiei, nu a fost corelat cu perioada in care un pacient a urmat dieta fara gluten sau rezultatele testelor transglutaminazei tisulare (tTG), care masoara anticorpii impotriva glutenului.

Un studiu de urmarire din 2014 a concluzionat ca pacientii cu diagnostic nou de boala celiaca au avut un nivel inflamator mai mare fata de persoanele cu boala celiaca care au urmat o dieta timp de cel putin un an (5).

Aproape 50% dintre participantii la studiu care au fost diagnosticati recent, au avut inflamatie la nivelul tesutului conjunctiv la locul unde tendoanele sau ligamentele se conecteaza cu osul, comparativ cu aproximativ 27% dintre cei care au urmat dieta (5).

Uneori boala celiaca poate fi diagnosticata gresit ca artrita, mai ales daca singurele simptome sunt durerea articulara.

Se crede ca mai multi factori infectiosi ar putea participa la declansa autoimunitatea in cazul artritei si al bolii celiace. 

Lista infectiilor asociate bolii celiace este intr-o continua expansiune: enterovirus, Eipstein bar, citomegalovirus, virusul hepatic B si C, rotavirus si microbi: specii Bacteroides,Campylobacter jejuni, pneumococ, tuberculoza si Helicobacter pylori. 

Comparand cele doua boli, virusul epstein-barr, virusul hepatic C si tuberculoza sunt factori cauzali comuni. De fapt, toti acesti trei agenti patogeni au fost descrisi in studii drept posibili factori implicati in aparitia bolilor autoimune si exacerbarea progresiei acestora. 

Sindromul Sjogren este considerat cea mai frecventa tulburare reumatica asociata cu boala celiaca; 56% dintre pacientii cu sindrom Sjogren au o variatie genetica HLA-DQ2, haplotipul cel mai frecvent intalnit in boala celiaca.

In cele din urma, istoricul familial de boala celiaca si artrita reumatoida si biomarkerii autoimuni specifici, care sunt corelati, ofera doi dintre cei mai puternici factori de risc pentru dezvoltarea respectivelor boli (6).

Mai multe rapoarte de caz si unele recenzii au descris artrita, artralgia, durerea si rigiditatea articulatiilor, ca manifestari reumatologice la pacientii celiaci.

Spondilita anchilozanta, osteoartrita, artrita psoriazica, artrita reactiva, artrita Sjogren si boala Still cu debut la adulti au fost asociate in studii cu boala celiaca.

Mai multe dintre manifestarile reumatologice au fost imbunatatite sau au disparut, odata cu resptectarea dietei fara gluten la aproximativ 30% dintre pacientii cu boala celiaca.

Aceste studii aduce evidente care indica faptul ca inflamatia autoimuna incepe in mucoasa intestinala, cu ani inainte de aparitia manifestarilor articulare detectabile care sugereaza artrita reumatoida. 

In ciuda faptului ca au sisteme tinta diferite, ambele boli au mai multe aspecte comune: anomalii gastro-intestinale in artrita reumatoida si cele reumatologice in boala celiaca, tendinte epidemiologice, inductori de mediu asociati, autoanticorpi, predispozitia genetica, disbioza si permeabilitate intestinala. 

Conform acestui studiu (6), explorarea evenimentelor de la nivelul mucoasei intestinale care initiaza si mentine caile etiologice articulare si extraarticulare in artrita rematoida poate ajuta la determinarea strategiilor specifice care implica mecanismului intestinal pentru prevenirea si diagnostic precoce al artritei reumatoide. 

Daca aveti un diagnostic de tulburare autoimuna si experimentati dureri articulare, luati legatura cu medicul dumneavoastra pentru a discuta despre posibilitatea unui diagnostic de boala celiaca. Acest lucru este important mai ales pentru persoanele cu artrita, diabet zaharat de tip 1 sau o alta tulburare autoimuna.

Bibliografie:

Crisan Lorena – Nutritionist Dietetician

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *