Cele 5 tipuri de boala celiaca

Cele 5 tipuri de boala celiaca

Astazi vom afla despre cele 5 tipuri de boala celiaca. Multi dintre noi am putea crede ca boala celiaca este caracterizata in principal prin  manifestarile gastro-intestinale atat de suparatoare. Specialistii in domeniu sunt insa de alta parere.

Medicul Carol Semrad, un gastroenterolog, specializat in boli ale intestinului subtire (boala celiaca, diaree, malabsorbtie) si boli de nutritie, arata in lucrarile sale ca 75% dintre pacienții cu boala celiaca sunt diagnosticati in timpul vietii de adulti.

Multi dintre ei au simptome usoare gastro-intestinale, intermitente  pe care  ar putea sa le considere ca sunt „normale”. Dr.Carol Semrad este o cunoscuta profesionista in endoscopia intestinului subtire (endoscopie cu capsula video si enteroscopie cu balon dublu) pentru gestionarea micilor sangerari intestinale, ulcere si tumori. Ea este membru al echipei de conducere de la Universitatea din Chicago, Centrul pentru Boala Celiaca.

Dintre pacientii tratati de dr. Semrad, multi  sunt de fapt supraponderali / obezi la momentul diagnosticului. Altii prezinta si alte simptome cum ar fi densitatea osoasa scazuta, anemie deficit de fier si hepatita, iar simptomele gastro-intestinale imbraca o forma usoara sau sunt chiar absente.

Dovada a sensibilitatii la gluten non-celiace

In concluzie, specialistii apreciaza ca exista 5 tipuri de boala celiaca:

  1. Clasica. Simptome: diaree, gaze / balonare si pierderea in greutate
  2. Atipica. Simptome: oboseala, constipatie, anemie, osteoporoza, dermatita herpetiforma (eruptii cutanate), neuropatie, infertilitate, etc.
  3. Asimptomatica: Nu exista simptome, dar prezinta anticorpii specifici si o biopsie anomala a intestinului subtire
  4. Potentiala (latenta): Nu exista simptome, anticorpi specifici pozitivi si o biopsie normala intestinului subțire.
  5. Rezistenta: atunci cand boala celiaca nu raspunde la dieta fara gluten cu consecințe potențial grave pe termen lung.

Marea majoritate a persoanelor diagnosticate cu boala celiaca raspund bine la o dieta stricta fara gluten. Pentru acesti oameni, dupa o perioada de doar cateva luni,  dieta fara gluten calmeaza inflamatia existenta in intestinul subtire si astfel permite vililor sa se refaca.

Din pacate, in jur de 10% dintre pacientii celiaci nu raspund pozitiv la dieta fara gluten. Atunci cand pacientii sufera inca de atrofierea vililor dupa o perioada de 6 pana la 12 luni de la adoptarea dietei fara gluten, inseamna ca acestia au o forma rezistenta a bolii celiace.

Incidenta bolii celiace clasice este de 1: 4500, dar incidenta bolii celiace atipice, asimptomatice si latente este de 1: 133. Boala celiaca nu este o boala rara, asa cum gresit s-ar putea crede.

Dovezile sugereaza ca incidența bolii celiace creste odata cu varsta. Intr-adevar majoritatea cazurilor pacientilor in varsta ramane neobservata, de multe ori din cauza lipsei simptomelor sau din cauza prezentari clinice atipice.

osteoporoza-si-boala-celiaca

Osteoporoza reprezinta una dintre cele mai frecvente circumstanțe revelatoare ale bolii la varstnici, precum si faptul ca rata pierderii masei osoase este accelerata la femei dupa menopauza. Oricum, intarzierea semnificativa a diagnosticarii bolii celiace in cazul varstnicilor are ca rezultat faptul ca aceasta boala este considerata ca fiind o boala care afecteaza persoanele mai tinere.

Mai mult decat atat, persoanele cu sensibilitate la gluten, cu sau fara patologie intestinala pot prezenta un spectru mai larg de sindroame neurologice. Acestea includ dureri de cap, ataxie si tulburari psihice, migrene, encefalopatie, coree, disfunctie  a trunchiului cerebral, mielopatie, mononevrita, s.a.

Studii suplimentare au demonstrat o prevalenta ridicata a sensibilitatii la gluten in tulburarile neurodegenerative genetice, cum ar fi ataxie și boala Huntington. De asemenea, manifestarile orale, cum ar fi aftele bucale, care sunt de cele mai multe ori recurente sau stomatita și hipoplazia smaltului dentar sunt semne atipice de boala celiaca  și ar trebui sa fie luate in considerare, chiar si in absenta oricarui simptom gastro-intestinal.

Acesti pacienti ar trebui considerati subiecti cu risc, si, prin urmare, ar trebui sa fie supusi procedurii de diagnosticare pentru boala celiaca. In plus, multe dintre anomaliile biologice, cum ar fi anemia cu fier, deficientele de calciu, magneziu sau vitamina B12, pot fi un semn al acestei boli.

In concluzie, adevarata  provocare pentru medici, in ziua de astazi, este de a recunoaste cazurile asimptomatice ale bolii celiace si, mai mult decat atat, sa gestioneze cat mai bine acele cazuri care nu raspund pozitiv la dieta fara gluten. Diagnosticarea acestei afectiuni ar trebui, de asemenea, imbunatatita printr-un proces de analiza a cazurilor axata pe grupuri de risc.

Referinte:

Atypical Celiac Disease: From Recognizing to Managing-B. Admou, L. Essaadouni, K. Krati, K. Zaher, M. Sbihi, L. Chabaa, B. Belaabidia, and A. Alaoui-Yazidi

Te-ar mai putea interesa si:

Comentarii 4

  1. Pingback: Malabsorbtia - ce inseamna si cum poate fi tratata

  2. Pingback: Cele 5 tipuri de boală Celiacă - Doftoria.ro

  3. Pingback: Sindromul Down: Ce este? Cauze si Tipuri | Mami si copilul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *