Cele 5 tipuri de boala celiaca

Boala celiaca | Tot ce trebuie sa stii despre intoleranta la gluten

Afla totul despre boala celiaca din acest ghid complet. Descopera care sunt simptomele bolii celiace, cum se pune diagnosticul si in ce consta tratamentul! 

Cuprins:

  1. Ce este celiachia?
  2. Simptomele bolii celiace
  3. Tipuri 
  4. Boli asociate celiachiei
  5. Predispozitia genetica
  6. Care sunt factorii declansatori ai bolii celiace
  7. Tratamentul bolii celiace

Ce este boala celiaca?

Boala celiaca (enteropatie glutenica) sau intoleranta la gluten este o afectiune autoimunaa intestinului subtire in care sistemul imunitar are o reactie anormala atunci cand persoana bolnava consuma alimente cu gluten. De aceasta boala ori de o forma de sensibilitate la gluten, sufera peste 1% din populatie!

Practic, sistemul imunitar al organismului altereaza stratul intern mucozal al intestinului subtire, unde se finalizeaza procesul de digestie si absorbtie a alimentelor si are loc trecerea rezidurilor metabolice spre intestinul gros si se instaureaza starea de denutritie. Organismul sufera atacul propriului sistem imun si nu poate absorbi nutrientii necesari pentru functionarea sa normala.

Simptomele bolii celiace

Simptomele intolerantei la gluten pot apare inca din copilarie si pana la varsta adulta. Persoanele care au aceasta afectiune sufera de: balonare, constipatie, diaree cronica, scadere ponderala, anemie neexplicata, dureri osoase si articulare, dermatita herpetiforma, osteoporoza, crampe musculare etc.

Pentru celiaci glutenul este foarte periculos si trebuie eliminat total din alimentatie. Acest lucru asigura in timp vindecarea leziunilor produse la nivelul intestinului subtire, desi sensibilitatea la gluten ramane in cele mai multe cazuri.

Inflamatia tesuturilor pielii si eruptiile cutanate pruriginoase pot fi, de asemenea, un semn de intoleranta la gluten. Multi pacienti cu psoriazis au declarat ca starea lor s-a ameliorat odata cu trecerea la dieta fara gluten. Toate aceste afecțiuni se imbunatatesc considerabil prin eliminarea glutenului din alimentatie.

glutenul este nesanatos

Tipuri de boala celiaca

Exista 5 tipuri de boala celiaca. Multi dintre noi am putea crede ca boala celiaca este caracterizata in principal prin  manifestarile gastro-intestinale atat de suparatoare. Specialistii in domeniu sunt insa de alta parere.

Medicul Carol Semrad, un gastroenterolog, specializat in boli ale intestinului subtire (boala celiaca, diaree, malabsorbtie) si boli de nutritie, arata in lucrarile sale ca 75% dintre pacienții cu boala celiaca sunt diagnosticati in timpul vietii de adulti.

Multi dintre ei au simptome usoare gastro-intestinale, intermitente pe care ar putea sa le considere ca sunt „normale”. Dr.Carol Semrad este o cunoscuta profesionista in endoscopia intestinului subtire (endoscopie cu capsula video si enteroscopie cu balon dublu) pentru gestionarea micilor sangerari intestinale, ulcere si tumori. Ea este membru al echipei de conducere de la Universitatea din Chicago, Centrul pentru Boala Celiaca.

Dintre pacientii tratati de dr. Semrad, multi sunt de fapt supraponderali / obezi la momentul diagnosticului. Altii prezinta si alte simptome cum ar fi densitatea osoasa scazuta, anemie deficit de fier si hepatita, iar simptomele gastro-intestinale imbraca o forma usoara sau sunt chiar absente.

In concluzie, specialistii apreciaza ca exista 5 tipuri de boala celiaca:

  1. Clasica. Simptome: diaree, gaze / balonare si pierderea in greutate
  2. Atipica. Simptome: oboseala, constipatie, anemie, osteoporoza, dermatita herpetiforma (eruptii cutanate), neuropatie, infertilitate, etc.
  3. Asimptomatica: Nu exista simptome, dar prezinta anticorpii specifici si o biopsie anomala a intestinului subtire
  4. Potentiala (latenta): Nu exista simptome, anticorpi specifici pozitivi si o biopsie normala intestinului subțire.
  5. Rezistenta: atunci cand boala celiaca nu raspunde la dieta fara gluten cu consecințe potențial grave pe termen lung.

Marea majoritate a persoanelor diagnosticate cu boala celiaca raspund bine la o dieta stricta fara gluten. Pentru acesti oameni, dupa o perioada de doar cateva luni,  dieta fara gluten calmeaza inflamatia existenta in intestinul subtire si astfel permite vililor sa se refaca.

Din pacate, in jur de 10% dintre pacientii celiaci nu raspund pozitiv la dieta fara gluten. Atunci cand pacientii sufera inca de atrofierea vililor dupa o perioada de 6 pana la 12 luni de la adoptarea dietei fara gluten, inseamna ca acestia au o forma rezistenta a bolii celiace.

Incidenta bolii celiace clasice este de 1: 4500, dar incidenta bolii celiace atipice, asimptomatice si latente este de 1: 133. Boala celiaca nu este o boala rara, asa cum gresit s-ar putea crede.

Dovezile sugereaza ca incidența bolii celiace creste odata cu varsta. Intr-adevar majoritatea cazurilor pacientilor in varsta ramane neobservata, de multe ori din cauza lipsei simptomelor sau din cauza prezentari clinice atipice.

osteoporoza-si-boala-celiaca

Boli asociate celiachiei

Osteoporoza reprezinta una dintre cele mai frecvente circumstanțe revelatoare ale bolii la varstnici, precum si faptul ca rata pierderii masei osoase este accelerata la femei dupa menopauza. Oricum, intarzierea semnificativa a diagnosticarii bolii celiace in cazul varstnicilor are ca rezultat faptul ca aceasta boala este considerata ca fiind o boala care afecteaza persoanele mai tinere.

Mai mult decat atat, persoanele cu sensibilitate la gluten, cu sau fara patologie intestinala pot prezenta un spectru mai larg de sindroame neurologice. Acestea includ dureri de cap, ataxie si tulburari psihice, migrene, encefalopatie, coree, disfunctie a trunchiului cerebral, mielopatie, mononevrita, s.a.

Studii suplimentare au demonstrat o prevalenta ridicata a sensibilitatii la gluten in tulburarile neurodegenerative genetice, cum ar fi ataxie si boala Huntington.

De asemenea, manifestarile orale, cum ar fi aftele bucale, care sunt de cele mai multe ori recurente sau stomatita si hipoplazia smaltului dentar sunt semne atipice de boala celiaca  și ar trebui sa fie luate in considerare, chiar si in absenta oricarui simptom gastro-intestinal.

Acesti pacienti ar trebui considerati subiecti cu risc, si, prin urmare, ar trebui sa fie supusi procedurii de diagnosticare pentru boala celiaca. In plus, multe dintre anomaliile biologice, cum ar fi anemia cu fier, deficientele de calciu, magneziu sau vitamina B12, pot fi un semn al acestei boli.

In concluzie, adevarata  provocare pentru medici, in ziua de astazi, este de a recunoaste cazurile asimptomatice ale bolii celiace si, mai mult decat atat, sa gestioneze cat mai bine acele cazuri care nu raspund pozitiv la dieta fara gluten. Diagnosticarea acestei afectiuni ar trebui, de asemenea, imbunatatita printr-un proces de analiza a cazurilor axat pe grupuri de risc.

Predispozitia genetica pentru boala celiaca

Fara exceptie, atat barbatii cat si femeile pot fi in egala masura predispusi la a face boala celiaca. De asemenea, nu are importanta varsta, pentru ca boala se poate manifesta atat la copii cat si la adulti.

Ce este important de retinut este ca acesta boala are si o latura genetica care face ca, in cazul persoanelor care au un membru al familiei diagnosticat deja cu boala celiaca, riscul de a face aceasta boala sa fie mai mare.

Vaccinul pentru celiachie

Astfel, boala celiaca poate fi transmisa de la o generatie la alta. Specialistii in domeniu afirma ca in cazul in care un membru al familiei este diagnosticat cu boala celiaca  probabilitatea este la 1 la 20 ca o ruda de gradul intai (parinte, copil, frate) sa dezvolte aceasta boala. In cazul unchilor si a matusilor, adica in cazul rudelor de gradul 2, situatia se schimba, probabilitatea fiind de 1 la 39.

Conform medicului Alessio Fasano, predispozitia genetica joaca un rol important, iar recent s-au inregistrat progrese considerabile in identificarea genelor care sunt responsabile pentru predispozitia la boala celiaca.

Cercetatorii au aratat ca boala celiaca este asociata cu genele HLA clasa II si anume HLA-DQ2 si HLA-DQ8. Aproximativ 95% dintre pacientii cu boala celiaca au fost pozitivi la HLA-DQ2, iar la restul de pacienti a fost prezenta gena HLA-DQ8.

Cu toate acestea, alela HLA-DQ2 este comuna si este prezenta la aproximativ 30% din persoanele caucaziene. Astfel, prezenta acestor gene este o conditie necesara pentru dezvoltatea bolii, dar nu este suficienta, riscul estimat fiind de numai 36-53%.

Societatea Europeana  de Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie pentru Copii si Adolescenti (ESPGHAN) propune urmatoarele criterii de diagnosticare a bolii celiace fara a face biopsie:

  1. Semne si simptome sugestive de boala celiaca.
  2. Nivelurile anticorpilor de tip anti-transglutaminaza mai mult de 10 ori mai mare decat limita superioara a valorilor normale.
  3. Teste de confirmare pozitive ale anticorpilor anti-endomisium-IgA (EMA).
  4. Prezenta genelor HLA-DQ2 sau HLA-DQ8.

In concluzie, pacientul trebuie sa aiba  in primul rand o predispozitie genetica pentru aceasta boala, iar apoi ceva din mediul sau devine factorul declansator care face ca boala sa fie activa.

Monitorizarea bolii celiace | Analize dupa diagnosticul de celiachie

Care sunt factorii declansatori ai bolii celiace

Stimulii care pot provoca aceasta reactie anormala a sistemului imunitar pot fi:

  • stresul fizic, cum ar fi o interventie chirurgicala;
  • schimbarea dietei prin trecerea la o dieta saraca in grasimi, deoarece aceasta implica, de obicei, consumul predominant al unor alimente pe baza de grau;
  • stresul emotional sever;
  • o infectie bacteriana sau virala.

Combinatia dintre predispozitia genetica si un stimul extern duce la aparitia bolii celiace

Boala celiaca a fost mult timp o necunoscuta, dar studiile efectuate in ultimul timp ne arata ca, de fapt, aceasta afectiune este destul de raspandita.

Studiile efectuate de cercetatori ne-au oferit mai mare intelegere a prevalentei sale, a diagnosticului si a patogenezei, fapt care a sprijinit dezvoltarea unor noi abordari terapeutice in schema de tratament a bolii celiace.

Astfel, o mai buna intelegere a mecanismelor care guverneaza manifestarea intolerantei la gluten, impreuna cu dieta fara gluten, testele si tratamentul medical au inceput sa aiba un rol important in managementul pacientilor cu boala celiaca si alte tulburari legate de gluten.

Tratamentul bolii celiace

Singurul tratament disponibil in prezent pentru aceasta boala este o dieta fara gluten. Desi, conceptual dieta fara gluten pare simpla, schimbarile de dieta au un efect profund asupra vietii unui pacient. Pentru multi oameni adoptarea unei diete fara gluten este o chestiune de viata si de moarte. Nu este vorba doar de un capriciu sau de o moda. Dieta fara gluten aduce reale beneficii sanatatii celor intoleranti la gluten.

O multime de oameni urmeaza dieta fara gluten din motive de sanatate si de performanta. Este adevarat ca uneori apar si alte beneficii. Dieta fara gluten este recunoscuta ca o dieta cu un puternic efect antiinflamator. Calea spre o stare de spirit mai buna, o mai buna concentrare si o gandire mai clara poate fi eliminarea glutenului. Conform National Foundation for Celiac Awareness din USA, persoanele cu sensibilitate la gluten, care nu au renuntat la consumul de gluten, recunosc ca prezinta urmatoarele simptome persistente: dureri de cap, gandire neclara, simptome ADHD si chiar depresie.

Aceste efecte secundare apar in creier si sunt atribuite unor molecule inflamatorii numite citokine, care sunt eliberate atunci cand o persoana sensibila mananca gluten. Aceste citokine afecteaza functia cerebrala si niveluri ridicate ale acestora au fost legate de afectiuni grave ca Alzheimer, Parkinson si chiar de autism. Unii copii cu autism au prezentat o ameliorare semnificativa a comportamentului lor, odata cu trecerea la aceasta dieta.

Exista cumva un medicament care sa trateze boala celiaca?

O companie din Melbourne, Australia a produs un medicament care ii ajuta pe cei cu sensibilitate la gluten sa tolereze mai bine glutenul din alimente. Pastila numita GluteGuard a fost produsa de compania de biotehnologie Glutagen din Melbourne. Acesta contine o enzima numita caricaina, extrasa din papaya, care poate descompune proteinele, inclusiv glutenul.  

ATENTIE! Pastila este DOAR pentru cei cu sensibilitate non-celiaca la gluten. In cazul celor cu boala celiaca/intoleranta la gluten, dieta fara gluten stricta este singurul tratament. 

Ce este caricaina si cum actioneaza ea?

Cand este necopt fructul de papaya este un adjuvant excelent in afectiuni de tot felul cum ar fi simptomele digestive cronice (aciditate, indigestie, sindrom de intestin iritabil, gaze), modificari ale dispozitiei, varsaturi, sensibilitate la alimente, alergii, dezechilibre hormonale, oboseala.

Papaya este o sursa bogata de enzime, cum ar fi papaina, chimopapaina si caricaina, care ajuta digestia atunci cand se consuma carne sau alte forme concentrate de proteine. In plus, enzimele din papaya pot aduce numeroase beneficii sanatatii mai ales atunci cand este consumata pe stomacul gol. De asemenea, o lingura de suc verde proaspat de papaya, cu o lingurita de miere intr-o jumatate de pahar de apa fierbinte timp de doua sau trei zile ajuta la eliminarea viermilor intestinali.

Cat de eficienta este aceasta pastila?

Parerile sunt impartite, astfel specialistii in domeniu afirma ca  GluteGuard nu este potrivit ca tratament pentru boala celiaca si nu poate fi considerat un inlocuitor al dietei fara gluten. Aceasta enzima extrasa din papaya poate ajuta la descompunerea glutenului, spun specialistii, dar in cazul persoanelor care sufera de boala celiaca nu s-a dovedit ca, pe termen lung, se poate evita riscul aparitiei unor noi leziuni ale intestinului subtire. Ideea de a produce o pastila care sa ajute la digerarea glutenului nu este unica.

In Europa si in SUA au fost produse pastile simlare cum ar fi Toleraza G introdusa pe piata de compania olandeza DSM ce se adreseaza consumatorilor sensibili la gluten care urmeaza o dieta fara gluten sau evita consumul de gluten si care doresc ajutor in descompunerea glutenului rezidual in stomac.

Studiile au aratat ca Toleraza G descompune moleculele de gluten mai eficient decat alte suplimente disponibile in comert. Deoarece glutenul este prezent in multe alimente exista inca riscul aportului neintentionat de gluten. Studiile arata ca, chiar si atunci cand urmeaza o dieta fara gluten, consumul neintentionat de gluten poate varia de la 200 mg pe zi pana la 3000 mg pe zi. Glutenul se poate gasi acolo unde nu te astepti si anume in nuci prajite, cartofi prajiti, sosuri, ceaiuri din plante, inghetata, glazuri, dulciuri, carnati, marinate,  budinca, amestecuri de orez, dresinguri pentru salate, mixuri de condimente, agenti de ingrosare, „burgeri” vegetarieni s.a.

Un studiu facut public in 2017 arata ca administrarea unei tablete ce contine aceasta enzima impiedica glutenul sa afecteze intestinul subtire. Rezultatul este o reducere semnificativa a simptomelor de intoleranta la gluten. Rezultatele studiului au fost prezentate recent la Saptamana Bolilor Digestive, o conferinta internationala care aduce impreuna specialisti din domenii precum endoscopia, gastroenterologia si hepatologia impreuna pentru a face schimb de informatii.

De ce este importanta aceasta pastila?

Aceasta pastila ofera siguranta persoanelor sensibile la gluten mai ales atunci cand mananca in oras cu familia si prietenii. Acestia scapa de obsesia intrebarii daca mancarurile restaurantului sunt complet lipsite de gluten. Aceasta pastila descompune glutenul rezidual care, de obicei, are ca rezultat imediat disconfortul abdominal.

Dovada a sensibilitatii la gluten non-celiace

Lucruri interesante despre boala celiaca

  1. Prima biopsie intestinala a fost facuta in anul 1980.
  2. Copii nascuti vara sunt predispusi sa aiba boala celiaca.
  3. Daca boala celiaca nu este depistata, aceasta poate afecta fertilitatea.
  4. In urma cu aproximativ 10.000 de ani, alimentia oamenilor era in mod natural fara gluten.
  5. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, graul a fost identificat ca aliment cauzator al bolii celiace.

Referinte:

  1. Atypical Celiac Disease: From Recognizing to Managing-B. Admou, L. Essaadouni, K. Krati, K. Zaher, M. Sbihi, L. Chabaa, B. Belaabidia, and A. Alaoui-Yazidi
  2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3496881/#B85
  3. https://theconversation.com/a-pill-to-treat-coeliac-disease-not-quite-heres-what-the-science-says-67065
  4. https://temassobresalud.com/enzimas-de-papaya-en-la-digestion/
  5. http://www.telegraph.co.uk/news/2017/05/07/simple-pill-can-end-symptoms-gluten-intolerance-scientists-say/

Te-ar mai putea interesa si:

Comentarii 4

  1. Pingback: Malabsorbtia - ce inseamna si cum poate fi tratata

  2. Pingback: Cele 5 tipuri de boală Celiacă - Doftoria.ro

  3. Pingback: Sindromul Down: Ce este? Cauze si Tipuri | Mami si copilul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *