Scleroza multipla si boala celiaca

Scleroza multipla si boala celiaca

Afla tot ce trebuie sa stii despre scleroza multipla si boala celiaca, inclusiv care sunt simptomele comune, totul din randurile de mai jos.

banner-magazin-celiaci

Scleroza multipla este o boala cronica, degenerativa, in care sistemul imunitar distruge mielina – teaca de protectie care acopera celulele nervoase. Datorita implicarii sale in sistemul nervos central, aceasta boala poate afecta diferite functii ale organismului, inclusiv vederea, vorbirea si abilitatile motorii.

Boala celiaca este o afectiune autoimuna, care se manifesta preponderent prin disconfort abdominal, constipatie cronica si diaree, anemie, oboseala dar si multe alte simptome mai putin specifice.

Boala celiaca are o prevalenta estimata de 1% in populatia generala. 

Manifestari neurologice asociate bolii celiace

Manifestarile bolii celiace pot fi mai putin predictibile si atipice; multe dintre ele fiind usor de suprapus cu cele ale altor afectiuni – printre care si scleroza multipla, cateva dintre acestea fiind ”ceata cerebrala”, depresia si chiar neuropatia periferica.

Este cunoscut faptul ca boala celiaca poate sa apara in asociere cu alte afectiuni, unele dintre acestea chiar din spectrul neurologic. 

In general, manifestarile neurologice ale bolii celiace apar la aproximativ 20% dintre persoanele bolnave (1).

Aceste complicatii includ:

  • Scleroza multipla
  • Ataxia glutenica
  • Encefalopatie glutenica
  • Neuropatie periferica
  • Pierderea auzului (senzoriala)
  • Epilepsie
  • Depresie
  • Tulburari de dezvoltare, dificultati de invarare, ADHD
  • Disfunctie cognitiva.

Manifestari neurologice asociate bolii celiace

Simptome comune ale sclerozei multiple si bolii celiace

Simptomele frecvente atat ale sclerozei multiple cat si ale bolii celiace pot include (2):

  • Constipatie 
  • ”Ceata cerebrala” (senzatie de ceata, neatentie sau dificultati de rationament)
  • Depresie
  • Probleme cu vederea.

Aceste simptome pot fi cauzate de perioade stresante din viata noastra si de multe ori pot trece neobservate, ceea ce contribuie la intarzierea diagnosticului si a tratamentului adecvat. 

Legatura dintre boala celiaca si scleroza multipla

Legatura dintre cele doua boli ar putea fi descrisa prin faptul ca ambele sunt de tip autoimune mediate de celulele T, ceea ce inseamana ca ambele implica leziuni ale tesuturilor si organelor – cauzate de propriul sistem imunitar.

In plus, ambele afectiuni implica o gama larga de simptome similare, dintre care multe sunt usor de trecut cu vederea sau de atribuit altor patologi, implicand un diagnostic destul de dificil. 

Avand in vedere toate acestea, plus dovezi anecdotice in crestere care indica o imbunatatire a simptomelor la persoanele cu scleroza multipla atunci cand urmeaza dieta fara gluten, este usor de presupus ca exista o legatura intre cele doua afectiuni.

A fost raportat anterior ca boala celiaca este asociata cu leziuni ale nervilor, cunoscute si sub numele de neuropatie, si cu un risc crescut de tulburari legate de sistemul nervos, cum ar fi scleroza multipla (SM).

Majoritatea bolilor autoimune par sa imparta factori genetici comuni. Cu toate acestea, nu este clar daca exista cu adevarat o incidenta crescuta a bolii celiace in randul persoanelor cu scleroza multipla sau daca respectarea unei diete fara gluten poate ajuta persoanele cu scleroza multipla sa isi gestioneze starea. 

Inca din anul 1950 au existat date anecdotice care sa indice o oarecare corelatie intre boala celiaca sau intoleranta la gluten si scleroza multipla. Odata cu evolutia literaturii stiintifice datele privind acest subiect au inceput sa creasca atat ca si numar dar si din punct de vedere calitativ. 

Legatura dintre boala celiaca si scleroza multipla

Ce ne arata studiile de specialitate

Un studiu publicat in revista stiintifica ar”JAMA Neurology” ata ca boala celiaca este legata de o crestere semnificativa a riscului de afectare a nervilor (3).

In cadrul studiului, cercetatorii au investigat riscul de a dezvolta neuropatie, intr-un esantion suedez la nivel national, la pacienti cu biopsii ale intestinului subtire efectuate intre iunie 1969 si februarie 2008, care au confirmat boala celiaca. In total, au fost analizati 28.232 de pacienti cu boala celiaca si 139.473 de controale potrivite ca varsta si sex.

Echipa a constatat ca riscul absolut de a dezvolta neuropatie a fost de 64 la 100.000 de persoane/an la pacientii cu boala celiaca si de 15 la 100.000 de persoane in grupul de control. 

Echipa de cercetare a concluzionat ca pacientii cu boala celiaca au un risc mai mare de a dezvolta neuropatie si sugereaza o necesitate de efectuare a screeningul pentru boala celiaca la pacienti cu neuropatie. 

In anul 2011, un studiu condus de Dr. Luis Rodrigo de la Spitalul Universitar din Asturia Centrala, Spania. Concluzioneaza ca persoanele cu scleroza multipla si rudele lor din prima generatie au rate mai mari de boala celiaca fata de populatia generala (4).

Pentru acest studiu, echipa de cercetare a analizat rezultatele markerilor serologici, genetici si histologici la 72 de pacienti cu scleroza multipla si 126 dintre rudele lor de gradul I. Rezultatele au fost comparate cu datele de la 123 de subiecti sanatosi.

Echipa a gasit rate de prevalenta a bolii celiace la pacientii cu scleroza multipla care sunt de 5 pana la 10 ori mai mari decat ratele pentru popultia generala din intreaga lume, care au o medie intre 1% si 2%.

Acestia au gasit opt pacienti cu scleroza multipla (11,1%) care au prezentat atrofie vilozitara usoara sau moderata (tip Marsh III), relevata de biopsia duodenala. De asemenea, rezultatele au aratat, ca 26 din 126 de rude de gradul I (32%) aveau boala celiaca.

Toate persoanele cu scleroza multipla care s-au dovedit a avea si boala celiaca au fost supuse unei diete fara gluten indicand „Imbunatatirea considerabila atat in ceea ce priveste simptomatologia gastrointestinala, cat si cea neurologica in perioada de urmarire”, potrivit autorilor studiului.

Aceasta lucrare plaseaza scleroza multipa pe al doilea loc ca si prevalenta la persoanele cu boala celiaca, imediat dupa diabetul zaharat de tip 1 (2.4-16.4%).

In ciuda lucrarilor expuse mai sus, inca nu este clar daca persoanele cu scleroza multipla au rate mai mari de boala celiaca. Deoarece alte studii nu au gasit o astfel de asociere.

Alte doua studii, unul din Italia si unul din Iran, au testat grupuri de pacienti cu scleroza multipla pentru boala celiaca si nu au gasit rate mai mari fata de cele gasite in populatia generala (5).

Dieta fara gluten poate sa contribuie la tratamentul sclerozei multiple

Dieta fara gluten poate sa contribuie la tratamentul sclerozei multiple?

In ciuda rapoartelor anecdotice privind imbunatatirile la pacientii cu scleroza multipla care incep sa urmeze dieta fara gluten. Nu exista dovezi medicale puternice care sa sustina respectarea unei diete fara gluten de catre pacientii cu scleroza multipla.

Un studiu de dimensiuni mici raporteaza ca unii pacienti cu scleroza multipla prezinta niveluri mai mari ale anticorpilor anti-gliadina si transglutaminaza tisulara. Aceasta studiu sugereaza ca o dieta fara gluten ar putea fi luata in considerare pentru aceste persoane (6). 

Cu toate acestea, trebuie sa fim precauti, deoarece studiul a luat in considerarea valoarea IgG, dar anticorpii imunoglobulinei A impotriva gliadinei si transglutaminazei tisulare nu au fost statistic mai mari in grupul cu scleroza multipla in comparatie cu grupul martor.

Mai mult, studiul nu a desfasurat analize ulterioare, care sa includa o biopsie intestinala, ceea ce exclude o posibila recomandare de excluderea a glutenului, pe baza studiului. 

O revizuire a literaturii din ianuarie 2019 a analizat 49 de publicatii despre legatura dintre gluten si simptomele sclerozei multiple (7).

  • In trei studii, o dieta fara gluten a avut un efect pozitiv asupra markerilor legati de scleroza multipla.
  • Un studiu, a aratat ca o dieta care include cereale si paine, dimpotriva, pare sa protejeze impotriva sclerozei.
  • Patru studii nu au gasit nicio relatie intre SM si boala celiaca.
  • 17 studii au testat markeri de sensibilitate la gluten la pacientii cu SM, insa rezultatele au fost  inconsistente.

Concluziile acestei revizuiri, rezuma faptul ca inca nu exista suficiente dovezi pentru a stabili daca glutenul joaca un rol in scleroza multipla; insa au fost identificate limitari ale studiilor realizate pana acum, ceea ce sugereaza directii viitoare de cercetare. 

Unii practicieni au propus ideea unei diete, care elimina glutenul, lactatele, leguminoasele si zaharul rafinat pentru pacientii cu scleroza multipla, insa nu exista dovezi ferme pentru eficacitatea unei astfel de diete. 

scleroza multipla si dieta fara gluten

Ba mai mult, ca si in cazul oricarei diete restrictive, aceasta poate cauza anumite deficite care pot sa inrautateasca starea pacientului. 

Inca nu exista suficiente dovezi pentru a determina dieta pentru scleroza multipla. 

Cercetarile clinice nu indica inca faptul ca eliminarea glutenului este cheia eliminarii simptomelor.

Persoanele cu scleroza multipla trebuie sa consulte medicul si un dietetician, inainte de a incepe o dieta. Acestia vor putea sa faca o recomandare care sa raspunda cel mai bine nevoilor si preferintelor individuale ale pacientului.

Bibliografie:

  1. Jackson JR, Eaton WW, Cascella NG, Fasano A, Kelly DL. Neurologic and psychiatric manifestations of celiac disease and gluten sensitivity. Psychiatr Q. 2012;83(1):91-102. doi:10.1007/s11126-011-9186-y
  2. Batur-Caglayan HZ, Irkec C, Yildirim-Capraz I, Atalay-Akyurek N, Dumlu S. A case of multiple sclerosis and celiac disease. Case Rep Neurol Med. 2013;2013:576921. doi:10.1155/2013/576921
  3. Risk of Neuropathy Among 28,232 Patients With Biopsy-Verified Celiac DiseaseColumbia University College of Physicians and Surgeons in New York, and the Swedish Karolinska Institutet and Örebro University.
  4. BMC Neurology 2011, 11:31doi:10.1186/1471-2377-11-31
  5. https://journals.sagepub.com/doi/10.1191/1352458504ms1113sr   http://www.elis.sk/index.php?page=shop.product_details&flypage=flypage.tpl&product_id=3005&category_id=90&option=com_virtuemart&vmcchk=1&Itemid=1
  6. https://nyaspubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1749-6632.2009.04620.x.
  7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30384202/

Crisan Lorena – Nutritionist Dietetician

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *