Gastrita – in contextul bolii celiace

Afla tot ce trebuie sa stii despre gastrita, de la cauze, simptome si pana la tratament si legatura cu boala celiaca, totul in randurile de mai jos.

1. Ce este gastrita?
2. Simptome 
3. Cauze
4. Diagnostic
5. Tratament 
6. Gastrita si boala celiaca 
7. Regim alimentar in gastrita

Ce este gastrita?

Numele de gastrita este utilizat pentru a descrie un grup de afectiuni care au in comun inflamarea, iritarea sau eroziunea mucoasei stomacului. Gastrita poate sa apara brusc (acut) sau in mod treptat (cronic).

Gastrita afecteaza in mod negativ starea de sanatate a pacientului, iar atunci cand nu este tratata corespunzator, ea poate evolua catre ulcer sau sa creasca riscul de cancer gastric (1). 

Simptome

Gastrita nu provoaca intotdeauna semne si simptome, ceea ce poate ingreuna diagnosticul. Cu toate acestea, cele mai des intalnite simptome, sunt:

• Durerea intensa sau senzatia de arsura la nivelul abdomenului superior – acest simptom poate fi uneori agravat sau diminuat atunci cand mancam;
• Greata;
• Varsaturi;
• Senzatie de prea plin la nivelul stomacului dupa masa.

Cauze

Factorii de risc pentru aparitia gastritei sunt:

• Infectia bacteriana – infectia cu Helicobacter pylori este una dintre cele mai comune cauze ale gastrite. Se speculeaza ca predispozitia ca aceasta bacterie sa devina patogena poate fi mostenita genetic sau se datoreaza unor factori de stil de viata cum ar fi dieta sau fumatul. 
• Utilizarea regulata a medicamentelor antidureroase/antiinflamatoare – cum ar fi, aspirina sau ibuprofenul – poate duce la aparitia gastritei cronice sau acute. 
• Varsta – odata cu inaintarea in varsta mucoasa gastrica tinde sa se subtieze, crescand incidenta infectiei cu H. pylori sau riscul anumitor boli autoimune. 
• Consumul excesiv de alcool – alcoolul poate irita si eroda tesuturile gastrice, ceea ce  face ca stomacul sa devina vulnerabil sucurilor digestive. 
• Stresul – cauzat de un eveniment major cum ar fi o interventie chirurgicala, un traumatism, o arsura sau o infectie. 
• Atunci cand sistemul imunitar ataca propriile celule – gastrita autoimuna. 
• O serie de afectiuni pot creste riscul de gastrita, inclusiv boala Crohn si sarcoidoza – o afectiune in care colectiile de celule inflamatorii cresc in organism.

Diagnostic

Pentru a diagnostica gastrita, trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra de familie care va poate indrepta catre un medic gastroenterolog. Acesta o sa faca o revizuirea a istoricul medical personal si de familie, o examinare fizica amanuntita si poate recomanda in continuare oricare dintre urmatoarele teste:

• Endoscopie superiora si biopsie.
• Analize de sange – acesta pot indica infectia cu H. pylori, dar si prezenta unor dezechilibre sau a unor carente nutritionale si anemie. 
• Radiografia sistemului digestiv superior – se efectueaza atunci cand medicul suspicioneaza anumite anomalii la acest nivel. 

Tratament

Tratamentul gastritei se adreseaza in special factorului cauzator specific. Atunci cand cauza gastritei este utilizarea frecventa a medicamentelor antiinflamatoarele nesteroidiene sau alcoolul – oprirea utilizarii acestor substante duce la ameliorarea afectiunii.

• Gastrita datorata infectiei cu H. Pylori – se initiaza tratamentul antibiotic specific.
• Medicamente care blocheaza productia de acid si favorizeaza vindecarea mucoasei intestinale – Inhibitorii pompei de protoni reduc acidul gastric. 
• Medicamente pentru reducerea productiei de acid gastric – numiti si blocanti ai histaminei (H2) – acestia reduc cantitatea de acid eliberata in tractul digestiv si amelioreaza durerile gastrice, incurajand vindecarea. 
• Antiacidele – acestea neutralizeaza acidul existent in stomac si pot sa contribuie la ameliorarea rapida a durerii.

Gastrita si boala celiaca

Gastrita limfocitara este un tip de gastrita cronica, care se prezenta la examenul endoscopic cu pliuri rugoase si proeminente, caracterizata de o aglomerarea de limfocite la suprafata epiteliului stomacului. 

Gastrita limfocitara a fost asociata in numeroase lucrari cu boala celiaca (2). 

Un studiu mai recent a analizat in mod prospectiv pe o perioada de 5 ani, efectele dietei fara gluten la pacientii cu diagnostic de boala celiaca asociat gastritei. 213 persoane au fost luate in studiu, dintre care 15,6% au fost diagnosticate cu gastrita limfocitara, 31.5% cu gastrita cronica activa si 32.9% cu gastrita cronica inactiva; toti acestia aveau diagnostic negativ pentru infectia cu H. pylori (3). 

Majoritatea pacientilor cu gastrita limfocitara au avut o imbunatatire a simptomelor de gastrita si a leziunilor duodenale dupa respectarea dietei fara gluten. In ceea ce priveste boala celiaca si gastrita cronica activa si inactiva, nu s-au observat imbunatatiri semnificative dupa initierea dietei fara gluten (3).

Un studiu realizat pe 245 de copii si adolescenti, a concluzionat ca gastrita limfocitara poate fi gasita in asociere cu boala celiace. Simptomele dispeptice (greata, disconfort abdominal si in zona epigastrica, hiperaciditate, dureri abdominale, eructatii, pirozis – senzatie de arsura retrosternala, balonare, regurgitatii, satietate precoce) sunt frecvente; iar aspectul endoscopic nu este caracteristic (4).

O lucrare a propus cercetarea tuturor analizelor de biopsie gastrica si duodenala trimise la un laborator national de patologie pe o perioada de 6 ani. Scopul studiului a fost cel de a compara prevalenta gastritei limfocitare, celei cronice active si inactive, la pacientii cu histologie duodenala normala si la cei cu boala celiaca, definita prin atrofie vilozitara. 

Studiul a implicat o analiza transversala a specimenelor histopatologice dintr-un laborator din Statele Unite, care a inclus 43 de districte. 

Aceasta lucrare efectuata la nivel national, a dus la constatarea ca, gastrita limfocitara este puternic corelata cu boala celiaca (7,3%) in comparatie cu grupul de control fara diagnostic de boala celiaca (0,15%), cu o prevalenta in mod crescator corelata cu gradul de atrofie vilozitara. 

De asemenea, studiul a gasit o asociere si intre boala celiaca si cele doua forme de gastrita H. Pylori negativ, gastrita cronica activa si inactiva (5). 

In ceea ce priveste gastrita din infectia cu H. pylori, datele par sa excluda o corelatie intre boala celiaca si infectia cu aceasta bacterie (6). Cu toate acestea, sunt necesare studii pe populatii mai mari pentru a forma o concluzie. 

Regim alimentar in gastrita

Pentru inceput specialistul dvs. trebuie sa evalueze starea vitaminei B12, deoarece lipsa factorului intrinsec si a acidului gastric poate sa aiba ca rezultat malabsorbtia acestei vitamine. De asemenea, absorbtia fierului, a calciului si a altor nutrienti poate fi afectata.

In cazul anemiei prin deficit de fier, la pacientii cu infectie H. Pylori, eradicarea acestuia are ca rezultat cresterea absorbiei de fier si a nivelului de feritina. De asemenea, la acesti pacienti este necesara o atentie marita asupra vitaminei C, a vitaminei A si a folatilor din dieta.

Evidentele actuale nu sustin o diferenta substantiala pentru Ph-ul alimentelor, deoarece majoritatea alimentelor au un ph mai mare fata de ph stomacal (1-2). Din acest motiv, alimentatia trebuie sa fie individualizata in functie de simptomatologia pacientului si sensibilitatea acestuia. 

Dieteticianul dvs. trebuie sa ia in considerare procentul de scadere in greutate si sa realizeze o analiza amanuntita a masuratorilor antropometrice pentru a determina o posibila malnutritie. In cazul unei tulburari de greutate de acest tip, masurile de remediere trebuie sa fie luate cat mai curand.

Alimentele care pot irita stomacul, ingreunand astfel simptomatologia si vindecarea, includ:

• Alcool-ul
• Cafeaua, chiar si cafeaua decofeinizata sau stimulentele care contin cafea (suplimente pentru sportivi, energizante)
• Alimentele mai acide, cum ar fi rosiile si fructele citrice
• Sucuri de fructe (grapefruit, portocale) 
• Alimentele grase
• Mancarea prajita
• Bauturi carbogazoase
• Codimentele (piper negru, pudra de chili, ardei rosu)
• Mancaruri picante.

Se recomandat cresterea aportului de:

• Fibre, mai ales din cele solubile, pe care le gasim in fulgi de ovaz fara gluten, legume si fructe. In ceea ce priveste preventia, o dieta bogata in fibre pare sa scada riscul de aparitie afectiunilor tractului intestinal superior cu pana la 60%.
• Ceai verde de buna calitate – catechinele prezente in acesta pot sa contribuie suprimarea aderarii H. Pylori la mucosa. 
• Probioticele (de exemplu, Lactobacillus casei) – s-a demonstrat ca poate sa interfere cu cu adeziunea H. pylori la celulele epiteliale, atenueaza gastrita indusa de H. pylori si inhiba cresterea H. pylori la om, pe langa reducerea efectelor secundare ale tratamentului de eradicare (8). 

Sunt recomandate mese de dimensiuni mai mici si mai dese pe parcursul zilei pentru a nu crea disconfort. 

Un lucru foarte important de care trebuie sa tinem cont atunci cand pregatim alimentele, este sa le evitam pe cele prajite, grase, foarte dulci sau de tip fast-food.

Coacerea, fierberea, gatirea la abur si posarea sunt cateva metode de gatire cu un risc mai mic de iritare a stomacului.

O alimentatie cat mai echilibrata, care contine toate grupele alimentare (glucide, lipide si proteine) si care limiteaza aportul de alimente intens procesate, poate reduce simptome asociate gastritei si sa prevenirea iritarea mucoasei stomacului, contribuind la vindecare.

Daca va confruntati cu o simpotmatologie mai dificila sau aveti si alte afectiuni asociate, cum ar fi intolerante sau alergii alimentare, apelati cu incredere la un dietetician, acesta va poate ajuta sa construiti o dieta sanatoasa pentru a sustine sanatatea pe termen lung. Dieta in gastrita nu trebuie sa fie una rigida, ea este adaptata nevoilor si preferintelor individuale.

Bibliografie:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gastritis/diagnosis-treatment/drc-20355813.
2. https://www.medscape.com/answers/176156-95076/what-causes-noninfectious-forms-of-chronic-gastritis.
3. Gabrieli D; Ciccone F; Capannolo A; Viscido A; Valerii G; Serva D; Necozione S; Coletti G; Calvisi G; Melideo D; Frieri G; Latella G. Subtypes of chronic gastritis in patients with celiac disease before and after gluten-free diet.United European Gastroenterol J.  2017; 5(6):805-810 (ISSN: 2050-6406).
4. Costantino De Giacomo MD et al. Lymphocytic gastritis: A positive relationship with celiac disease.The Journal of Pediatrics. Volume 124, Issue 1, January 1994, Pages 57-62.
5. Benjamin Lebwohl, MD, MS,1,2,* Peter HR Green, MD,1 and Robert M. Genta, MD3,4.The Coeliac Stomach: Gastritis in Patients with Coeliac Disease. Aliment Pharmacol Ther. 2015 Jul; 42(2): 180–187.
6. Raffaele Borghini et al. Culture of gastric biopsies in celiac disease and its relationship with gastritis and Helicobacter pylori infection. Digestive and Liver Disease. Published:October 25, 2017.
7. Krause and Mahan’s Food & The Nutrition Care Process. 15TH EDITION.
8. Tursi A, Brandimarte G, Giorgetti GM, et al. Effect of Lactobacillus casei supplementation on the effectiveness and tolerability of a new second-line 10-day quadruple therapy after failure of a first attempt to cure Helicobacter pylori infection. Med Sci Monit. 2004;10(12):CR662-6.

Crisan Lorena – Nutritionist Dietetician