dermatita atopica si probioticele

Eczema (dermatita atopica) si probioticele

Afla tot ce trebuie sa stii despre eczema (dermatita atopica) si probioticele, totul din articolul urmator.

banner-magazin-celiaci

Eczema este o boala inflamatorie cronica a pielii, neinfectioasa, caracterizata printr-o eruptie cutanata pruriginoasa si de culoare rosie. Termenul de ”eczema” este putin mai general, insa el este adesea utilizat ca si sinonim al dermatitei atopice.

Microbiomul intestinal a devenit din ce in ce mai recunoscut pentru rolul sau in afectiuni inflamatorii si mediate imun, iar un domeniu de interes in crestere este rolul probioticelor in sanatatea pielii, inclusiv in cazul eczemei.

A fost identificat un dezechilibru al microorganismelor ce traiesc la nivelul intestinului, la persoane care sufera de eczema (1). Motiv pentru care, popularea intestinala cu bacterii probiotice este un domeniu de interes in crestere privind o posibila gestionare a simptomelor.

Tipuri de eczeme

Termenul de eczema se refera la un grup de afectiuni inflamatorii ale pielii. Exista multe tipuri diferite de eczeme, clasificarea este facuta pe baza cauzei si a localizarii eruptiei la nivelul pielii. 

Prevalenta de aparitie a eczemei de-a lungul vietii este raportata la 28% din populatie, dar frecventa cea mai mare este in perioada copilariei. 

Pana la 20% dintre copii sunt afectati de eczema; iar 60% din cazuri apar pana la varsta de un an. 

Pentru majoritatea copiilor, eczema dispare pana in perioada adolescentei; insa exista adesea, o predispozitie pentru dezvoltarea altor boli atopice, cum ar fi astmul si rinita alergica.

Cele mai frecvente subtipuri includ urmatoarele:

  • Dermatita atopica – inflamatie a pielii legata de raspunsul imun anormal, bariera cutanata afectata si predispozitie genetica.
  • Dermatita de contact – reactie inflamatorie dupa expunerea pielii la un alergen, precum inalbitor si alti iritanti.
  • Dermatita seboreica – eczeme care apar in zone cu glande sebacee abundente, cum ar fi scalpul. Cauza este necunoscuta, dar cresterea excesiva a microorganismelor care colonizeaza pielea, contribuie la factorii hormonali si genetici.
  • Dermatita numulara sau discoida – eczema inflamatorie apare ca si urmare a contactului cu declansatori de mediu, forma discoida caracteristica. 
  • Dermatita de staza – eczema legata de circulatia slaba si boli venoase.
  • Dermatita dishidrotica – eczema caracterizata de vezicule mici care provoaca mancarime, de obicei apare la nivelul talpilor si palmelor, asociate cu alergii sezoniere.

Cauze ale eczemei

Cauze ale eczemei

Patogeneza eczemelor este complexa si implica o combinatie de factori: defecte ale barierei cutanate, imunitate innascuta si adaptativa si expunere la alergeni de mediu si microbi. Studii recente arata o posibila implicare a dezechilibrului microbiotei intestinale in aparitia eczemei (2).

Ce este dermatita atopica?

Dermatita atopica este cel mai frecvent tip de eczema; motiv pentru care majoritatea cercetarilor clinice care evalueaza efectele probioticelor asupra eczemei se concetreaza pe acest tip. 

Dermatita atopica este o boala cronica inflamatorie a pielii, in care apar formatiuni la nivelul pielii, de obicei uscate, solzoase, rosii si care provoaca mancarime. 

Dermatita atopica se manifesta cel mai adesea pentru prima data in copilarie, dar se poate dezvolta si la varsta adulta. In cazurile severe, pielea poate deveni ingrosata si cu aspect de arsura, avand un risc crescut de infectare.

Se localizeaza la sugari de obicei pe fata, in zona scutecului sau pe suprafetele extensoare ale articulatiilor, cum ar fi genunchii si coatele. 

Mai tarziu in viata, afecteaza mai frecvent suprafetele flexurale – partea din spate a genunchilor sau in interiorul coatelor. Mancarimea este un simptom intens care duce la zgarieturi si leziuni ale pielii.

Dermatita atopica poate fi exacerbata de multi factori de stilului de viata, inclusiv stresul emotionala, imbracamintea din lana, caldura, vremea uscata sau rece, transpiratia, scaldatul si exercitiile fizice; mai recent fiind inclus si impactul sanatati intestinului.

ce este dermatita atopica eczema

Ce sunt probioticele?

Probioticele sunt bacterii si drojdii care fac parte din flora microbiana benefica de la nivelul intestinului nostru. 

Bacteriile probiotice se ataseaza de peretele intestinal, impiedicand aderarea bacteriilor nedorite sau „rele”. Acest lucru promoveaza un echilibru sanatos al aparatului digestiv, sustinandu-i functia.

Probioticele sunt disponibile in mod natural in alimente si sub forma de suplimente, cele mai frecvente fiind Lactobacillus si Bifidobacterium. Medicul dumneavoastra, va poate recomanda administrarea de probiotice suplimentare, in functie de nevoile individuale. 

Consumul de alimente care contin probiotice este o modalitate sigura de a contribui la sanatatea tractului nostru digestiv. Aceste alimente includ:

  • iaurt
  • chefir
  • varza murata
  • ciocolata neagra
  • kimchi
  • kombucha
  • miso
  • branza maturata
  • otet de mere.

Pentru a contribui la sanatatea intestinala trebuie sa tinem cont de o dieta bogata in alimente integrale, care contine atat probiotice, dar si prebiotice (fibre alimentare) – provenite din produse cerealiere (fara gluten), fructe si legume. 

Trebuie sa aruncam o privire de ansamblu atunci cand dorim sa avem grija de sanatatea microbiomului si sa avem o alimentatia echilibrata – care contine legume si fructe, cerealiere (fara gluten), leguminoase, grasimi sanatoase si alimente surse de proteine, alaturi de o hidratare corespunzatoare, activitate fizica, somn si o adaptare buna la stres. 

ce sunt probioticele

Probioticele orale si eczema

Unii cercetatori aduc ipoteza conform careia dezechilibrele microorganismelor care traiesc in sistemul digestiv (microbiomul intestinal) joaca un rol in aparitia eczemei (3).

Se terorizeaza ca lipsa diversitatii bacteriilor din intestin, aduce dezechilibre imunitare care cresc predispozitia oamenilor catre afectiuni inflamatorii, cum ar fi eczema.

Probioticele pot influenta microbiomul intestinal. Cu toate acestea, o schimbare a microbiomului intestinal nu se coreleaza intotdeauna cu o imbunatatire a eczemei, fiind necesare cercetari intense in acest sens.

Ce ne arata cercetarile stiintifice?

Pana in prezent, cercetarile privind utilizarea probioticelor in tratamentul eczemelor au adus rezultate mixte.

O meta-analiza publicata in ”Annals of Allergy, Asthma and Immunology” a constatat ca probioticele pot aduce benefici privind prevenirea si tratamentul dermatitei atopice, cel mai frecvent tip de eczema. Analizand rezultatele studiilor clinice publicate anterior cu privire la probiotice si dermatita atopica, autorii studiului arata ca probioticele (in special Lactobacillus sp.) ar putea sa fie eficiente in prevenirea afectiunii.

Cu toate acestea, in timp ce unele studii arata ca probioticele ajuta la reducerea severitatii simptomelor, majoritatea studiilor au constatat ca probioticele nu duc la reducerea inflamatiei.

In anul 2018 a fost realizata o revizuire sistematica a literaturii de specialitate privind contributia probioticelor la tratamentul eczemei. Grupul de experti a inclus 39 de studii controlate randomizate care au implicat 2599 de participanti.

Autorii au concluzionat ca datele disponibile sugereaza ca utilizarea de probiotice fac o diferenta minima sau deloc in manifestarea eczemelor si exista posibilitatea sa nu aduca nici o diferenta in calitatea vietii pacientilor cu eczema. 

Analiza scorului de severitate (Scor de Severitate a Dermatitei Atopice (SCORAD)) sugereaza ca orice reducere a severitatii eczemelor din tratamentul cu tulpini probiotice disponibile in prezent este probabil sa fie modesta (<5,86 puncte fata de scorul total SCORAD).

De asemenea, probioticele aduc un efect minim sau deloc in ceea ce priveste imbunatatirea calitatii vietii pentru persoanele cu eczema, conform scorului de severitate al eczemelor evaluat de investigator. Efectul observat de autori a fost de o semnificatie clinica incerta.

Prin urmare, aceasta lucrare concluzioneaza ca utilizarea probioticelor pentru tratamentul eczemelor nu este in prezent bazata pe dovezi (2). 

Aceasta actualizare (2018) nu a gasit dovezi ale unor efecte adverse date de utilizarea probioticelor in timp studiilor. Mai mult, rapoartele din studiile controlate non-randomizate precedente, indica faptul ca o suplimentare, mai ales nesupravegheta, poate duce la evenimente adverse, inclusiv sepsis si ischemie intestinala.

Pentru viitoarele analize sistematice si meta-analize, cercetatorii ar trebui sa ia in considerare analize stratificate pe baza dozei / concentratiei de probiotice utilizate, deoarece standardizarea dozarii probioticelor lipseste in prezent.

O declaratie de consens a ”Organizatiei Mondiale a Alergiilor” nu recomanda utilizarea de probiotice pentru tratamentul bolilor alergice, inclusiv eczeme (Fiocchi 2012).

Utilizarea topica a probioticelor

Utilizarea topica a probioticelor

Cercetarile arata ca bacteriile care traiesc pe piele sunt diferite la persoanele care au eczema. Se pare ca diversitatea coloniilor bacteriene este diminuata la aceste persoane, la fel ca si in cazul microbiomului intestinal. 

Aceasta constatare a ridicat optiunea utilizarii topice a unor bacterii probiotice. Exista studii a caror rezultate indica rezultate pozitive la utilizarea unor tulpini de Lactobacillus (4). 

Cu toate acestea, nu exista dovezi clare ale eficientei. Chiar si in acele studii in care probioticele topice s-au dovedit promitatoare, au fost subiecti la care nu s-au inregistrat imbunatatiri ale eczemei. Datorita acestor incertitudini, probioticele topice nu sunt aprobate ca tratamente pentru eczeme.

Probiotice si prevenirea eczemelor in copilarie

Eczema este frecventa la bebelusi si copii, posibil datorita faptului ca sistemul lor imunitar este in proces de dezvoltare si este mai vulnerabil.

Din pacate, cercetarile privind utilizarea probioticelor ca tratament pentru ezema copiilor sunt oarecum limitate, iar studiile disponibile au produs rezultate contradictorii.

Intr-o revizuire publicata in ”Pediatric Allergy and Immunology”, oamenii de stiinta au analizat 19 studii clinice privind eficacitatea probioticelor in tratarea dermatitei atopice la copii; concluzia acestora fiind ca nu exista suficiente dovezi care sa sustina utilizarea acestora (5).

Un studiu publicat in revista stiintifica ”Pediatrics” in 2017 a examinat efectul probioticelor asupra eczemelor, astmului si rinitei, la sugarii cu risc ridicat. Nou-nascutilor le-a fost administrat Lactobacillus rhamnosus GG (o doza zilnica de 10 miliarde de unitati) timp de sase luni. 

Cercetatorii au descoperit ca suplimentarea timpurie cu Lactobacillus rhamnosus GG nu a impiedicat dezvoltarea eczemelor sau astmului la varsta de 2 ani.

Cu toate acestea, exista unele dovezi conform carora, in cazul mamelor care au utilizat suplimente probiotice in timpul sarcinii, riscul copiilor de a dezvolta eczema a fost redus.

 Intr-o revizuire  publicata in British Journal of Nutrition, anchetatorii au analizat sapte studii clinice publicate anterior si au constatat ca utilizarea anumitor probiotice in timpul sarcinii a contribuit la prevenirea eczemelor la copiii cu varste cuprinse intre 2 si 7 ani (6).

Autorii recenziei au mentionat ca, in timp ce bacteriile Lactobacilli pareau sa protejeze impotriva eczemelor, suplimentele care contin un amestec de diverse tulpini probiotice nu au afectat dezvoltarea eczemelor.

dermatita si probioticele

Concluzii

Sunt necesare studii calitative pe baza carora sa se poata realiza protocoale exacte de utilizare.

Adresati-va intotdeauna medicului, mai ales in cazul in care sunteti insarcinata sau alaptati. Nu administrati probiotice unui bebelus sau unui copil fara a va consulta mai intai cu medicul pediatru.

Desi suplimentele alimentare pot sa para inofensive, ele sunt in mare parte nereglementate, adica nu beneficiaza de teste de siguranta.

Ramaneti precauti si apelati la suplimente doar atunci cand medicul dumneavoastra va indica.

Bibliografie:

  1. https://www.optibacprobiotics.com/uk/professionals/latest-research/general-health/do-probiotics-help-with-eczema
  2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6517242/ 
  3. Lee SY, Lee E, Park YM, Hong SJ. Microbiome in the Gut-Skin Axis in Atopic Dermatitis. Allergy Asthma Immunol Res. 2018 Jul; 10(4): 354–362. doi:10.4168/aair.2018.10.4.354.
  4. https://www.dovepress.com/effect-of-a-lotion-containing-the-heat-treated-probiotic-strain-lactob-peer-reviewed-article-CCID
  5. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1399-3038.2009.00915.x5 
  6. https://www.cambridge.org/core/journals/british-journal-of-nutrition/article/impact-of-maternal-supplementation-with-probiotics-during-pregnancy-on-atopic-eczema-in-childhood-a-metaanalysis/0DD5C549F687188AC97E9E1EB10AEEE9.

Crisan Lorena – Nutritionist Dietetician

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *