Aditivi alimentari - tot ce trebuie sa stii

Aditivi alimentari – tot ce trebuie sa stii

Aditivi alimentari – iata tot ce trebuie sa stii despre ei, de la categorii si pana la efectele pe care le au asupra organismului. >>>

banner-magazin-celiaci
  1. Ce sunt aditivii alimentari si ce rol au?
  2. Ce sunt E-urile?
  3. Categorii de aditivi alimentari 
  4. Cei mai intalniti aditivi alimentari
  5. Cum se evalueaza siguranta aditivilor alimentari
  6. Aditivi alimentari cu efect pozitiv asupra organismului uman
  7. Aditivi alimentari periculosi pentru sanatate / de evitat sau interzisi
  8. Efecte asupra organismului ale aditivilor alimentari

Ce sunt aditivii alimentari si ce rol au?

Aditivii alimentari sunt substante sau amestecuri de substante adaugate voit produselor alimentare intr-o cantitate stabilita pentru a mentine sau imbunatatii siguranta, prospetimea, gustul, valorile nutritionale, textura si aspectul acestora. Unii aditivi alimentari sunt folositi de secole pentru conservare – cum ar fi sarea (carne), zaharul (in marmelade) sau dioxidul de sulf (in vin).

Odata cu dezvoltarea industriei alimentare, aditivii au capatat un rol primordial in procesarea alimentelor. 

Dorinta naturala a consumatorului de a dispune de alimente din ce in ce mai bune ca si stabilitate, gust, culoare, textura a reprezentat una din cauzele principale ale utilizarii unui numar mai mare de substante. 

Scopul aditivilor este acela de a facilita prelucrarea materiilor prime, a creste timpul de conservare a alimentelor si a mari gradul de acceptare a acestora. Aditivii sunt necesari pentru ca alimentele procesate sa ramana sigure si in bune conditii pe parcursul calatoriei de la fabrici sau bucatarii industriale, in timpul transportului catre depozite si magazine, pana la consumatorul final.

Ce sunt E-urile?

Expertii guvernamentali au considerat necesara identificarea la nivel international a fiecarei substante adaugate prin atribuirea unui numar conventional. 

Comisia CEE (Comunitatea Economica Europeana) a simbolizat fiecare aditiv alimentar printr-un cod compus din litera E – care semnifica faptul ca este o clasificare a Comunitatii Europene, urmata de un numar din trei sau patru cifre.

Se estimeaza ca aditivii se pot imparti in 9 categorii, fiecare categorie dispunand de 100 de numere.

ce sunt e-urile

Sunt toate E-urile nocive?

De multe ori consideram ca ar trebui sa evitam orice aliment contine conservanti sau alti aditivi, in special acele ingrediente cu nume stiintifice lungi si greu de pronuntat. Daca am face acest lucru, dieta noastra ar fi lipsita de o multime de alimente si de principile nutritionale esentiale pe care acestea le contin. 

Aditivi care presupun intr-adevar un anume risc sunt exclusi de societatile de recomandare sau limitati la minim, de asemenea, cei care nu pot fi exclusi si pot afecta intr-o oarecare masura sanatatea oamenilor dispun de studii clinice care sunt disponibile pentru consumator. 

In productia de alimente se folosesc aditivi si conservanti, dar sunt folositi in concentratii sigure pentru consumul uman intr-o dieta normala, diversificata. Un consum in exces nu este bun indiferent la ce ne referim, de exemplu monoxidul de dihidrogen (apa) este daunator la niveluri ridicate, la fel si clorura de sodiu (sarea de masa).

Deoarece este vorba despre cantitatea consumata, este important sa ne focusam mai mult pe calitatea alimentatiei noastre generale. Daca aveti o dieta bogata in alimente procesate, care contin multi aditivi si conservanti, in mod automat dieta dumneavoastra ar putea sa fie saracita in fructele si legumele proaspete sau cerealele integrale care ne asigura vitamine si minerale importante.

In esenta, daca dieta dumneavoastra nu este formata doar din fructe si legume care au fost culese proaspete, cel mai probabil veti consuma alimente cu aditivi si conservanti. Aspectul cel mai important este sa luati in considerare modelul dvs. alimentar general si sa gasiti un echilibru intre consumul de produse proaspete si produse procesate.

Categorii de aditivi alimentari

1. Indulcitorii 15. Agenti de spumare
2. Coloranti 16. Agenti gelatinizanti
3. Conservanti 17. Agenti de glazurare
4. Antioxidanti 18. Agenti de umezire
5. Substante suport 19. Amidon modificat
6. Acidifianti 20. Gaze de ambalare
7. Corectori de aciditate  21. Agenti de propulsare
8. Agenti antiaglomeranti 22. Agenti de afanare
9. Antispumanti 23. Agenti de sechestrare
10. Agenti de incarcare 24. Stabilizatori
11. Emulsifianti 25. Agenti de ingrosare
12. Saruri de topire 26. Agenti de tratare a fainii
13. Agenti de intarire 27. Potentiatori de contrast
14. Potentiatori de aroma

Cei mai intalniti aditivi alimentari

Conservantii – conservarea alimentelor era esentiala inca din perioada preistorica, primul agent de conservare fiind fumul, dupa care au urmat sarea, otetul, uleiul, mierea, zaharul si dioxidul de sulf. 

Conservantii antimicrobieni sunt substante menite sa prelungeasca durata de viata a produselor, protejandu-le impotriva alterarii cauzate de microorganisme, prin oprirea dezvoltarii si actiunii acestora. Aditivi de conservare se identifica de la E200 pana la E297, iar cateva exemple sunt: Acidul sorbic si sarurile sale, acidul benzoic, acidul lactic, dioxidul de sulf, azotiti, sulfiti si nitriti. 

Antioxidantii – acestia prelungesc durata de conservare a produselor alimentare impotriva alterarii cauzate de oxidarea grasimilor alimentare in produsele specifice (ulei, unt, carne, arahide, nuci etc). Degradarea grasimilor duce la degradarea proprietatilor precum gustul si mirosul, diminuarea valorii nutritive si formarea produsilor toxici. 

Exemple de aditivi antioxidanti: Tocoferoli, acidul ascorbic, carotenul, butil-hidroxi-anisol (BHA) etc. 

Colorantii – sunt combinatii de substante organice, naturale sau sintetice, care au proprietatea de a colora. In aceasta categorie intra substantele care restabilesc culoarea produsului alimentar pentru a identifica mai bine aroma produsului.

Colorantii alimentari naturali: caramel, rosu de coseina, antiociani, betaciani, carotenoide. 

Emulgatorii – sunt substante care permit formarea si mentinerea amestecului omogen (ex. Apa si uleiul). Exemplu de emulgatori: Lecitina (E422), Pectina (E440), celuloze (E 461 pana la E466), Saruri de sodiu, potasiu, calciu a acizilor grasi alimentari (E470) etc. 

Potentiatori de aroma – sunt substante care amplifica gustul existent si/sau aroma unui produs alimentar. Glutamatii sunt cei mai utilizati potentiatori de gust, E621  (L-glutamat monosodic) fiind cel mai potent dintre acestia. 

cei mai intalniti aditivi alimentari

Cum se evalueaza siguranta aditivilor alimentari

In definirea, aprobarea, clasificarea aditivilor intervin diverse organisme internationale.

Uniunea Europeana: SCF (Scientific Committee on Food) → Parlament European, Consiliul de Ministri → Directive UE.

Comisia Codex Alimentarius – Comitetul Codex privind Aditivii Alimentari.

In anul 1955 organizatia FAO/OMS (Food Agricultural Organization /Organizatia Mondiala a Sanatatii) a constituit Comitetul mixt FAO-OMS al expertilor pentru aditivii alimentari care a decis redactarea Codex Alimentarius (Standardul Codex).

Comisia Codex Alimentarius examineaza aditivii in vederea elaborarii normelor internationale, prin Comitetul mixt FAO/OMS de experti in problema aditivilor alimentari (JECFA = (Joint FAO/OMS Expert Committee on Food) care efectueaza anual incepand din 1956 evaluarea toxicologica a substantelor si stabileste DZA = doza zilnica admisibila a acestora.

Pentru ca un aditiv sa fie inclus in listele comunitare trebuie sa prezinte avantaje demonstrabile, interes pentru consumator si sa fie sigur pentru consumul uman; Analiza studiilor se face de catre un grup de experti printre care toxicologi, epidemiologi si alti specialisti care evalueaza siguranta fiecarei substante.

Aditivi alimentari cu efect pozitiv asupra organismului uman

Tocoferolul si acidul ascorbic (E 301, E302) – acestea par niste chimicale periculoase, mai ales ca unul dintre acestia este un acid. Defapt, acestea sunt doar numele chimice ale vitaminei E si C, ele se adauga in produse pentru a preveni cresterile microbiene (rancezire) si a tine alimentul proaspat.

Acid citric (E330) – el este un compus prezent natural in citrice si fructe de padure, acesta este folosit pentru a scadea brunificarea enzimatica si pierderea calitatilor nutritionale a fructelor. 

Emulgatorii – exista multe pareri negative despre ei, acestia sunt utilizati in laptele de migdale, inghetata, maioneza dressinguri pentru salate (ex. Lecitina). Rolul acestora este de a impiedica separarea uleiului in alimente, contribuind la scaderea riscului de contaminare prin dispersarea apei. Pe baza cercetarilor actualizate Food Standards Agency (UK) declara emulgatorii siguri pentru persoanele sanatoase.  

Conservarea este utilizat pentru a evita alterarea alimentelor si dezvoltarea germenilor patogeni, aceasta poate fi realizata prin tehnici precum, caldura, frig, uscare, iradiere, ambalare sub vid, cu zaharuri, saruri, acid lactic, alcool sau folosind conservanti antimicrobieni, de exemplu nitriti si nitrati pentru a preveni cresterea bacteriei botulinice – Clostridium botulinium.

Unii indulcitori (edulcortanti) artificiali, acestia sunt benefici pentru o anumita categorie de persoane ca si inlocuitor al zaharului (ex. Diabet zaharat, sindrom metabolic).

Eritriol – este un poliol obtinut industrial prin fermentatia glucozei cu ajutorul unei drojdii, acesta nu este cariogen, iar efectul sau laxativ este mai mic compartiv cu alti polioli.  Eritriolul este utilizeaza ca si edulcorant secundar alaturi de un indulcitor cu intensitate mai mare a gustului, de exemplu steviol.  

Aditivi alimentari periculosi pentru sanatate

Aditivi alimentari periculosi pentru sanatate / de evitat sau interzisi

Glutamat monosodic (MSG) – acesta este un aditiv utilizat pentru a intensifica aroma unui produs fara a o schimba. MSG este intalnit in majoritatea alimentelor semi-preparate, snacks-uri sarate, mixuri de codimente sau supe conservate, de asemenea, el este utilizat si de unele restaurante. 

Acest aditiv a creat controverse datorita asa-numitului ”sindrom al restaurantului chinezesc” dupa prima raportare a unui complex de simptomelor (amorteala in partea din spate a gatului care radiaza spre brate si spate, slabiciune si palpitatiii), mai apoi publicate in jurnalul New England Journal of Medicine in anul 1968. 

Se desfasoara numeroase studii privind acest compus, unele dintre acestea realizate la soareci arata un efect de degradare neurologica, iar studiile observationale la oamenii arata o asociere cu cresterea in greutate si sindrom metabolic. Totusi, studiile la oameni nu au demonstrat o corelatie cu sanatatea creierului. 

Conform studiilor, unele persoane au o sensibilitate la MSG si pot prezenta simptome precum dureri de cap, transpiratie si amorteala la 15-20 de minute dupa ce consuma o cantitate mai mare.

Coloranti alimentari artificiali (sintetici): O sa enumar cateva exemple care pot sa aiba efecte negative asupra sanatatii, mai ales in cazul copiilor, printre cele mai frecvente fiind astmul, rinitele, urticaria sau alte alergii si tulburare hiperkintetica cu deficit de atentie (ADHD): 

  • Culoare galbena – Tartrazina  (E102)  si Galben oranj S (E110)
  • Culoarea rosu – Amaratul (E123), Ponceau 4R (E124), Rosu Allura AC (E129).
  • Negru – Negru brilian (E151).
  • Verde briliant – (E142).
  • Galben de quinolena (E104).

Efectele pot fi determinate de anumite particularitati cum ar fi indivizi sensibili sau cu o predispozitie genetica, sunt necesare studii suplimentare de lunga durata realizate la oameni pentru a determina exact. 

Colorantii sintetici sunt prezenti in principal in alimente intens progesate care ar trebui sa fie limitate intr-o dieta sanatoasa.

Nitritii si nitratii sunt adaugati in preparatele din carne procesata, acestia pot forma prin gatire nitrozamine – cel mai cancerigen produs continut in fumul de tigara; nitrozaminele au fost corelate pozitiv in studii pe animale de laborator cu diferite tipuri de cancer.

Sirop de fructoza extras din porumb, il intalnim in suc, bomboane, cereale rafinate si dulciuri. Un consum crescut a fost asociat in studii cu obezitate generala si abdominala, scaderea sensibilitatii la insulina si inflamatie. 

Indulcitorii artificiali – Aspartam, sucraloza, zaharina si acesulfam K. Acestia au fost asociati in unele studii observationale cu un risc mai mare de crestere in greutate. Sunt necesare studii pe populatii mari si de lunga durata pentru a demonstra o astfel de corelatie.  

Aspartamul poate cauza dureri de cap pentru persoanele sensibile si este interzis persoanelor cu fenilcetonurie. 

Efecte asupra organismului ale aditivilor alimentari

Efecte asupra organismului ale aditivilor alimentari

Alergii alimentare

Cei mai comuni aditivi alimentari care provoaca reactii adverse alergice sunt sulfitii, benzoatul si antioxidantii sintetici.

Boli ale tractului gastro-intestinal

Polisorbtat 80  (E433) – este un emulsificator care in unele studii contribuie la dezvoltarea graduala a bacteriilor patogene intestinale, crescand inflamatia la acest nivel. 

Carboximetilceluloza (E466) – acesta se pare ca are un efect inflamator intestinal.

Indulcitorii artificiali – Zaharina si Aspartamul sunt asociate in unele lucrari cu o scadere a bacteriilor benefice din colon. 

Sulfiti (E224-E226) – pot cauza la persoanele sensibile tulburari intestinale precum diaree.

Nitriti (E249-250), nitrati (E251-252) si sulfiti – au fost incriminati ca si implicati in aparitia cancerul colorectal la animale de laborator.

Tulburari ale sistemului nervos

Glutamatul monosodic (MSG)- in  The Journal of Headache and Pain, arata ca anumite persoane pot sa aiba dureri de cap dupa ce consuma cantitati mari de MSG.

Aspartamul (utilizat in produsele cu continut scazut de calorii si fara zahar) – un consum crescut din acest indulcitor a fost legat in numeroase studii realizate pe animale de laborator si publicate in jurnale nationale, cu tulburari cognitive si migrene.

Sucraloza – studiile pe animale arata ca aceasta poate cauza o deteriorare in regiunea din creier responsabila cu memorarea. Un studiu a concluzionat ca un consum mare de sucraloza este asociat cu accidentul vascular cerebral ischemic, dementa cauzala si boala Alzheimer.

Sodiu benzoat (adaugat in bauturi carbogazoase) – a fost asociat in unele lucrari cu hiperactivitate la copii. 

Coloranti artificiali (sintetici).

Boli oncologice

Conform revizirii facute de Agentia Internationala pentru Cercetarea Cancerului (IARC) asupra nitratilor si nitritilor adaugati in alimente, acestia sunt clasificati ca si „probabil cancerigeni pentru oameni”  IARC. 

Bibliografie:

  1. http://www.ansvsa.ro/download/aditivi/1.-Categorii-functionale-aditivi-alimentari.pdf 
  2. Regulamentul (UE) nr. 1130/2011 al Comisiei de modificare a anexei III la Regulamentul 1333/2008.
  3. Safety evaluation of certain food additive. Prepared by the Seventy-sixth meeting of the Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives (JECFA). 
  4. http://www.fao.org/gsfaonline/additives/index.html

Lorena Crișan – Nutriționist Dietetician

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *