Lupus si boala celiaca

Lupus si boala celiaca

Afla tot ce trebuie sa stii despre lupus, de la cauze, simptome si pana la tratament si legatura cu boala celiaca, totul din articolul de mai jos.

banner-magazin-celiaci
  1. Ce este lupusul?
  2. Simptome
  3. Cauze 
  4. Diagnostic
  5. Tratament
  6. Lupusul si boala celiaca 

Ce este lupusul?

Lupusul este o boala autoimuna in care sistemul imunitar al corpului ataca propriile tesuturi si organe. Inflmatia de la nivelul intregului corp cauzata de lupus, poate afecta diferite aparate ale organismului – printre care articulatiile, pielea, rinichii, celulele sanguine, creierul si plamanii. 

Lupusul este o boala dificil de diagnosticat, deoarece semnele si simpomele sale nu sunt suficient de sugestive, indicand de multe ori alte boli (1). 

Lupusul desi este o boala mai putin cunoscuta, ea afecteaza aproximativ 5 milioane de oameni in intreaga lumea, dintre care 90% sunt femei (2).

ce este lupusul

Simptome

Fiecare caz de lupus este particular, avand manifestari individualizate. 

Semnele si simptomele pot sa apara brusc sau se pot dezvolta lent; pot fi usoare sau severe si pot fi temporare sau permanente. La majoritatea persoanelor care au lupus, boala se caracterizeaza printr-o manifestare usoara cu episoade intense – numite flacari – cand semnele si simptomele se inrautatesc o perioada, apoi se imbunatatesc sau chiar dispar complet.

Cele mai frecvente semne si simptome includ:

  • Oboseala
  • Febra
  • Durere articulara, rigiditate si umflare
  • Eruptii in forma de fluture pe fata care acopera obrajii si podul nasului, dar si in alte partii ale corpului
  • Leziuni ale pielii care apar sau se agraveaza odata cu expunerea la soare (fotosensibilitate)
  • Degetele de la maini si de la picioare se coloreaza alb-albastru atunci cand sunt expuse la frig sau in perioade de stres (fenomenul lui Raynaud).
  • Scurta respiratie
  • Dureri in piept
  • Ochi uscati
  • Caderea parului
  • Ulceratii bucale
  • Dureri de cap, confuzie si pierderea memoriei.

Forme non-sistemice de lupus – Lupusul descoid (cutanat) se prezinta doar cu simptomele la nivelul pielii si este diagnosticat prin biopsie eruptiilor cutanate, care apar de obicei pe fata, gat, scalp sau brate. Aproximativ 5% dintre aceste persoanele progreseaza la lupusul eritromatos sistemic.

Cauze

Lupusul apare atunci cand sistemul imunitar ataca tesuturile sanatoase din corp (boala autoimuna). Se considera ca anumite persoane au o tendinta genetica pentru a dezvolta boala in contact cu anumiti factori de mediu. 

Cauza exacta a lupusului nu este cunoscuta. Cu toate acestea, unii potentiali declansatori sunt:

  • Expunerea la soare – poate provoca leziuni ale pielii sau poate declansa un raspuns intern, la persoanele sensibile.
  • Infectii – o infectie poate declansa lupusul sau sa provoace recidiva, la unele persoane.
  • Medicamente – lupusul poate fi declansat de anumite tipuri de medicamente pentru tensiune arteriala, anticonvulsivante si antibiotice. La persoanele cu lupus indus de produse medicamentoase, de obicei starea se imbunatateste atunci cand administrarea medicamentelor este oprita. Rareori, simptomele pot persista chiar si dupa oprirea medicamentului.

diagnostic lupus

Diagnostic

Diagnosticarea lupusului este dificila, deoarece semnele si simptomele variaza considerabil de la o persoana la alta. De asemenea, simptomele pot varia in timp si se pot suprapune cu cele ale multor alte tulburari. 

Nu exista un test specific pentru a diagnostica lupus. Combinatia de teste de sange si urina, alaturi de semnele, simptomele si constatari ale examinarii fizice duce la diagnostic.

Testele de laborator pot include: 

  • Hemoleucograma completa
  • Evaluarea rinichilor si ficatului
  • Biochimie urina
  • Test de anticorpi antinucleari (ANA)

Examinari imagistice:

  • Radiografie toracica
  • Ecocardiograma. 

Tratament

Tratamentul pentru lupus depinde de semnele si simptomele fiecarui individ. Determinarea daca semnele si simptomele ar trebui adresate si planul medicamentos, necesita o analiza atenta asupra beneficiilor si riscurilor, pe care o va realiza medicul sau echipa medicala.

Pe masura ce semnele si simptomele se declanseaza, este posibil ca medicul dumneavoastra sa fie nevoit sa schimbe medicamentele sau dozele.

Cateva dintre medicamentele utilizate pot fi: antiinflamatoare nonsteroidiene, corticosteroizi, imunosupresante etc. 

tratament lupus

Lupusul si boala celiaca

Este general cunoscut faptul ca boala celiaca tinde sa apara impreuna cu alte bolii mediate imunitar. Studiile clinice indica o corelatie intre lupus eritematos sistemic sau lupus si boala celiaca, unele dintre acestea au sugerat o corelatie in proportie de 2-3% privind aparitia lupusului la persoanele cu boala celiaca (3).

Sistemul imunitar este un sistem extrem de complex care include multe variabile, motiv pentru care boala celiaca, lupusul si alte afectiuni mediate imunitar sunt mai dificil de diagnosticat si diferentiat. In plus, tendinta catre a dezvolta o boala autoimuna poate duce la aparitia a doua sau mai multe dintre acestea in acelasi timp, ceea ce poate ingreuna stabilirea unui diagnostic exact. 

Lupusul este o boala complexa si imprevizibila. Lucru evidentiat chiar si atunci cand boala celiaca este exclusa, lupusul este adesea confundat cu artrita reumatoida, avand simptome similare.

Cele mai frecvente simptome ale lupusului includ, oboseala, durerile articulare, rigiditatea si umflarea articulatiilor, starile febrile, caderea parului, durerile musculare dar si o senzatie de febra musculara, eruptii cutanate (care pot sa apara de-a lungul obrajilor cu o forma de fluture – cel mai sugestiv semn), eruptii cutanate dupa expunerea la soare si uneori dureri la nivelul nasului si a gurii. 

Unele dintre aceste simptome pot fi prezente si in boala celiaca. 

Studiul citat sugereaza ca lupusul pare ca se dezvolta mai tarziu, dupa diagnosticul de boala celica, chiar daca la prima testare, diagnosticul nu este sugestiv. Aceasta constatare sustine recomandarea privind urmarirea cazurilor de boala celiaca si retestare periodica pentru a determina precoce o posibila suprapunere a afectiunilor (4). 

Mai recent, a fost realizata o analiza a dosarelor pentru fiecare pacient disponibile la una dintre cele mai mari organizatii de furnizori de servicii medicale; aceasta arata o predispozitie crescuta de suprapunere a lupusului eritermatos sistemic cu boala celiaca, in comparatie cu grupul de control (5). 

Acest rezultat confima observatiile facute anterior in raporturile de caz, seriile de caz si studiu populational. 

Exista dovezi substantiale in literatura care arata ca boala celiaca este o comorbiditate prezenta adesea alaturi de diabetul de tip 1, tiroidita autoimuna, boala inflamatorie intestinala, artrita reumatoida, tulburari de tesut conjunctiv si psoriazis. Se pare ca, bolile autoimune sunt de trei pana la 10 ori mai frecvente la pacientii cu boala celiaca fata de populatia generala.

Autorii studiului au remarcat ca diagnosticul bolii celiace la pacientii cu lupus are o importanta clinica ridicata, desi acesta poate fi mai complicat de realizat. Semnele si simptomele, inclusiv manifestarile gastro-intestinale si titrurile de anticorpi, se suprapun frecvent la cele doua afectiuni. Utilizarea terapiilor specifice pentru lupus, cum ar fi corticosteroizii si / sau imunosupresoarele pot masca caracteristicile clinice si de laborator ale bolii celiace.

lupus si boala celiaca

Cauzele acestor afectiuni nu sunt pe deplin cunoscute, insa diferiti autori prezinta mecanisme plauzibile pentru asocierea lupusului cu boala celiaca, unele dintre acestea fiind:

  • factorii genetici – cum sugereaza asemanarile de tip HLA si variante comune de risc non-HLA, legate de raspunsul imunitar;
  • activare crescuta a sistemului imunitar; 
  • declansatori de mediu; 
  • deficienta de vitamina D – un factor major in reglarea sistemului imunitar; 
  • incarcatura cu gluten;
  • disfunctii la nivelul microbiotei intestinale.

Autorii au sumarizat faptul ca aceste afectiuni pot sa apara ca urmare a unor combinatii de factori genetici, imunologici si de mediu.

Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a determina necesitatea screening-ului pentru boala celiaca, in mod uzual la pacientii cu lupus. Totusi aceste aspecte ar fi important de luat in considerare de catre clinician, mai ales avand in vederea complexitatea diagnosticului. 

Un studiu de tip raport de caz, indica o posibila problema distincta care priveste sensibilitatea la gluten (6) . 

Sensibilitatea la gluten are manifestari extrem de diverse. Mai mult, sensibilitatea la gluten se poate manifesta doar prin disfunctie neurologica (ataxia si neuropatia periferica fiind cele mai frecvente). Doar o treime dintre pacientii care prezinta disfunctie neurologica datorita sensibilitatii la gluten vor prezenta un rezultat pozitiv la efectuarea biopsie duodenala. Astfel ca, prezenta unei enteropatii nu este o conditie necesara pentru diagnosticul sensibilitatii la gluten. 

Deficitul de IgA este de 10 ori mai frecvent la pacientii cu sensibilitate la gluten fata de populatia sanatoasa. Avand in vedere ca toti anticorpi legati de gluten sunt din clasa IgA (endomisium si transglutaminaza tisulara), in acest context anticorpii anti-IgG sunt singurul marker al sensibilitatii la gluten. 

Asocierea obisnuita cu alte boli autoimune, markerii inflamatori crescuti si simptomele sugestive ale unei tendinte imune care caracterizeaza sensibilitatea la gluten duc adesea la un tablou clinic si imunologic care poate indica un diagnostic eronat, asa cum este ilustrat de trei cazuri prezentate in studiul citat. Conform tabloului clinic, pacientii au primit diagnosticul de lupus si au fost tratati ca atare. 

Toate cazurile prezentate indica o stare de sanatate deteriorata si prezentarea la medic dupa o perioada indelungata de tratament corticosteroid. In cadrul unor analize mai amanuntite unde s-a efectuat si o dozare a anticorpilor anti-IgG si o endoscopie cu prelevare de tesut, a dus la diagnosticul de sensibilitate la gluten. 

Toate cele 3 cazuri au avut o evolutie bun si remedierea simptomelor extra intestinale dupa implementarea dietei fara gluten (6).

Cunoasterea diverselor manifestari ale sensibilitatii la gluten este esentiala pentru evitarea unui diagnostic gresit, initierea unui tratament neconform si amanarea instituirii terapiei corecte. 

Bibliografie:

  1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/lupus/diagnosis-treatment/drc-20365790
  2. https://celiac.org/about-celiac-disease/related-conditions/autoimmune-disorders/
  3. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18223501/
  4. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18223501/
  5. Dr Shani Dahan of the Sackler Faculty of Medicine at Tel-Aviv University, Israel and colleagues were published in June 2016 in Autoimmunity Reviews.
  6. https://ard.bmj.com/content/63/11/1501.full.

Crisan Lorena – Nutritionist Dietetician

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *