Constipația: ajută apa caldă sau prunele uscate? Ce spun studiile

Scris de Ruxandra Niță · Revizuit de Lorena Crișan, Nutriționist Dietetician · Actualizat la 13 octombrie 2026

Nu există studii solide care să arate că apa caldă tratează constipația. Lichidele contează mai ales dacă bei prea puțin, iar fibrele lucrează mai bine când bei suficient. Dovezi mai bune au prunele uscate, kiwi și suplimentele de psyllium. Dacă ai boală celiacă sau bănuiești că ai, află că și constipația poate fi unul dintre semne.

Ce este constipația?

Constipația înseamnă că mergi la toaletă mai rar decât de obicei sau că scaunul iese greu. Un semn frecvent este să ai mai puțin de trei scaune pe săptămână. Simptomele obișnuite sunt acestea:

• scaune mai rare decât de obicei;
• scaune tari, uscate sau fragmentate;
• efort sau durere când mergi la toaletă;
• senzația că nu te-ai golit complet;
• uneori, dureri de burtă, balonare sau greață.

Constipația este mai frecventă în sarcină, după naștere și după 65 de ani. Simptomele diferă de la o persoană la alta.

Ajută apa caldă la constipație?

Nu știm sigur: nu am găsit niciun studiu bine făcut care să compare apa caldă cu apa la temperatura camerei. Ce susțin sursele medicale este altceva: să bei suficiente lichide. Lipsa lichidelor este una dintre cauzele constipației, iar apa ajută fibrele să înmoaie scaunul.

Peste necesarul tău, apa în plus nu pare să schimbe mare lucru. O analiză a studiilor arată că deshidratarea favorizează constipația, dar la copiii care beau deja suficient, apa în plus nu a schimbat frecvența sau consistența scaunului.

Dacă îți place un pahar de apă caldă dimineața, nu ai motiv să renunți la el. Poate face parte dintr-o rutină: mic dejun la aceeași oră, apoi timp liniștit la toaletă. Doar nu te baza pe el ca tratament.

Dar apa caldă cu lămâie sau cu miere?

Nici pentru lămâie, nici pentru miere nu am găsit studii care să arate un efect asupra constipației. Singura băutură cu ceva dovezi este apa minerală bogată în minerale. Ghidul Asociației Britanice a Dieteticienilor (2025) a găsit că ajută mai mulți oameni decât apa săracă în minerale, dar dovezile sunt de calitate scăzută. Același ghid observă că o astfel de apă nu se găsește ușor.

Sunt bune prunele uscate pentru constipație?

Da, prunele uscate sunt unul dintre puținele alimente testate în studii pe oameni cu constipație. Într-un studiu randomizat cu 40 de adulți, prunele uscate au crescut numărul de scaune complete pe săptămână și au înmuiat scaunul mai mult decât psyllium, un supliment de fibre folosit des. O analiză sistematică a ajuns la aceeași concluzie, dar a subliniat că studiile sunt puține și mici.

Un studiu din 2021 a comparat prunele, kiwi și psyllium. Toate trei au crescut numărul de scaune. Kiwi a avut cele mai puține efecte neplăcute. Ghidul britanic din 2025 nu a găsit diferențe clare între prune și psyllium, iar dovezile pentru prune sunt de calitate foarte scăzută.

Studiile pe care le-am citit au folosit prune întregi, nu suc, compot sau apa în care au stat prunele la înmuiat. Pentru acestea nu avem date. Nu există nici un „rezultat garantat”, așa cum scria în versiunea veche a acestui articol: prunele pot ajuta, dar nu la toată lumea.

Prunele constipă?

Nu, studiile nu arată că prunele constipă. Ele au efectul opus, de înmuiere a scaunului. În studii, unii participanți au avut totuși gaze sau disconfort abdominal.

Ce alimente ajută la constipație?

Cele mai bune dovezi le au câteva alimente și suplimente anume, nu „dieta bogată în fibre” în general. Ghidul britanic din 2025 nu a dat nicio recomandare despre diete întregi, pentru că nu există suficiente studii. Iată ce spun studiile și ce înseamnă asta dacă ții dieta fără gluten:

Aliment sau supliment	Ce arată studiile	Pentru dieta fără gluten
Kiwi	mai multe scaune pe săptămână decât cu psyllium; cele mai puține efecte neplăcute într-un studiu din 2021	fără gluten în mod natural
Prune uscate	scaune mai dese și mai moi decât cu psyllium, în studii mici	fără gluten în mod natural; verifică ambalajul la cele cu adaosuri
Psyllium (supliment de fibre)	ajută mai mulți oameni cu constipație; scaune mai dese și mai moi	întreabă medicul sau farmacistul înainte și verifică eticheta
Apă minerală bogată în minerale	ajută mai mulți oameni decât apa săracă în minerale (dovezi slabe)	fără gluten
Pâine de secară	scaune ceva mai dese decât cu pâinea albă, dar mai multe simptome neplăcute	conține gluten, nu este o opțiune pentru tine

Fibrele din alimente rămân importante. Institutul american de boli digestive (NIDDK) recomandă adulților în jur de 22–34 g de fibre pe zi, în funcție de vârstă și sex. Crește cantitatea treptat, ca organismul să se obișnuiască, și bea suficiente lichide în același timp. Sursele fără gluten în mod natural sunt leguminoasele, legumele, fructele (merele cu coajă, perele, fructele de pădure), nucile și cerealele fără gluten, precum hrișca sau quinoa. Câteva exemple, după Coeliac UK:

Aliment	Porție	Fibre
cartof copt în coajă	200 g	6,7 g
mazăre	80 g	5,9 g
fasole boabe în sos de roșii (baked beans)	80 g	5,2 g
năut	80 g	4,3 g
orez brun	195 g	4 g

Sistemul britanic de sănătate (NHS) mai recomandă tărâțele de grâu, ovăzul și semințele de in. Tărâțele de grâu conțin gluten. Ovăzul îl alegi numai certificat fără gluten; cel obișnuit poate fi contaminat cu gluten. Mai multe găsești în articolele despre fibrele alimentare și despre ovăz în dieta fără gluten.

Ce alimente constipă?

Constipația o favorizează mai ales alimentația săracă în fibre, nu un aliment anume. NIDDK enumeră printre alimentele cu puține fibre sau fără fibre chipsurile, fast-food-ul, carnea, mâncarea gata preparată și alimentele procesate.

Despre ouă, brânză, urdă sau ciocolată se întreabă des. Nu am găsit studii care să arate că vreunul dintre ele provoacă singur constipația. Ouăle, brânza, urda și carnea de pui nu au fibre. Dacă îți umplu farfuria în locul legumelor, al fructelor și al leguminoaselor, scade cantitatea de fibre din zi. Contează deci ce lipsește din farfurie, nu doar ce e în ea.

Ce legătură are constipația cu boala celiacă?

Constipația poate fi un simptom al bolii celiace, nu doar diareea. Coeliac UK o trece pe lista simptomelor, alături de diaree, gaze și balonare, iar NIDDK numește boala celiacă printre bolile care pot produce constipație. Unele simptome ale bolii celiace sunt confundate cu sindromul de colon iritabil. Diferențele le găsești în articolul despre boala celiacă și colonul iritabil.

Dacă bănuiești boala celiacă, nu scoate glutenul pe cont propriu. Analizele au nevoie ca glutenul să fie încă în alimentație. Continuă dieta obișnuită până vorbești cu medicul. Ai scos deja glutenul? Spune-i medicului înainte de investigații. Despre semnele bolii citești în ghidul despre intoleranța la gluten.

Dacă ești deja diagnosticat, constipația poate apărea și din cauza dietei. Coeliac UK atrage atenția că dieta fără gluten poate fi săracă în fibre și cereale integrale, pentru că dispar grâul, secara și orzul. Dacă te îngrijorează câte fibre mănânci, vorbește cu dieteticianul sau cu medicul tău.

Ce cauzează constipația?

De multe ori constipația are mai multe cauze care se adună, iar uneori nu are o cauză clară. Cele mai frecvente sunt acestea:

• alimentația: prea puține fibre, prea puține lichide, schimbări de dietă;
• obiceiurile: prea puțină mișcare, statul mult timp jos, amânarea mersului la toaletă când simți nevoia;
• schimbările de rutină: călătoriile, sarcina, înaintarea în vârstă;
• stresul, anxietatea sau depresia;
• unele medicamente și suplimente: calmantele opioide, suplimentele de fier, antiacidele cu aluminiu și calciu, unele antidepresive, diureticele și altele. Nu opri un medicament prescris fără să vorbești cu medicul;
• unele boli: boala celiacă, diabetul, hipotiroidismul (vezi și tiroidita Hashimoto), sindromul de colon iritabil, bolile neurologice precum boala Parkinson, problemele musculaturii pelvine și, mai rar, obstrucțiile intestinale.

Ce poți face acasă pentru constipație?

Primii pași sunt obiceiurile, iar efectul poate apărea în câteva zile sau săptămâni. NHS recomandă următoarele:

1. Nu amâna mersul la toaletă când simți nevoia și lasă-ți destul timp.
2. Sprijină picioarele pe un scăunel, cu genunchii mai sus decât șoldurile.
3. Mișcă-te zilnic, de exemplu cu o plimbare.
4. Adaugă fibre treptat și bea lichide suficiente; limitează alcoolul.
5. Încearcă fructele care conțin sorbitol, precum merele, caisele, strugurii, stafidele, zmeura și căpșunile.

Dacă nu ajută, farmacistul îți poate recomanda un laxativ potrivit pentru o perioadă scurtă. Remediile din versiunea veche a articolului, precum bicarbonatul de sodiu, uleiul de ricin sau uleiul de măsline cu lămâie pe stomacul gol, nu au dovezi pe care să le fi găsit și nu le recomandăm. Orice laxativ sau supliment îl iei numai după ce vorbești cu medicul sau cu farmacistul.

Când mergi la medic pentru constipație?

Mergi la medic dacă constipația nu trece cu aceste măsuri, revine des sau a apărut după un medicament nou. Programează o consultație și dacă ai:

• balonare frecventă sau dureri de burtă;
• oboseală care nu trece;
• o schimbare bruscă a tranzitului;
• istoric de cancer de colon sau rect în familie.

Mergi la medic fără să amâni dacă apar sânge în scaun sau sângerare din rect, durere de burtă continuă, nu poți elimina gaze, ai vărsături, febră, durere în partea de jos a spatelui sau slăbești fără să vrei.

Întrebări frecvente

Ouăle fierte constipă?

Nu am găsit studii care să arate asta. Ouăle nu au fibre, așa că o masă doar din ouă, fără legume, aduce puține fibre. Combină-le cu legume și cu o garnitură bogată în fibre.

Ciocolata constipă?

Nu există dovezi clare că ciocolata provoacă constipație. Dacă observi că ți se întâmplă după anumite alimente, notează-le într-un jurnal și discută-l cu medicul.

Brânza de vaci sau urda constipă?

Nici aici nu avem studii care să o arate. Brânzeturile nu au fibre; problema apare când iau locul legumelor, fructelor și leguminoaselor.

Bicarbonatul ajută la constipație?

Nu am găsit dovezi că ar ajuta, așa că nu îl recomandăm. Pentru constipație care nu trece, cere sfatul farmacistului sau al medicului.

Ce faci când scaunul s-a blocat („dop”)?

Constipația de lungă durată poate duce la blocarea scaunului în intestin (fecalom). Uneori singurul semn este o scurgere de scaun lichid. Nu încerca să îl scoți singur: medicul poate prescrie laxative mai puternice, un supozitor sau o mică clismă, ori îl poate îndepărta un cadru medical.

Surse

• NHS, Constipation
• NIDDK, Symptoms & Causes of Constipation
• NIDDK, Eating, Diet, & Nutrition for Constipation
• Dimidi E. și colab., British Dietetic Association Guidelines for the Dietary Management of Chronic Constipation in Adults, Journal of Human Nutrition and Dietetics, 2025
• Attaluri A. și colab., Randomised clinical trial: dried plums (prunes) vs. psyllium for constipation, Alimentary Pharmacology & Therapeutics, 2011
• Lever E. și colab., Systematic review: the effect of prunes on gastrointestinal function, Alimentary Pharmacology & Therapeutics, 2014
• Chey S.W. și colab., Exploratory Comparative Effectiveness Trial of Green Kiwifruit, Psyllium, or Prunes in US Patients With Chronic Constipation, American Journal of Gastroenterology, 2021
• Arnaud M.J., Mild dehydration: a risk factor of constipation?, European Journal of Clinical Nutrition, 2003
• Coeliac UK, Coeliac disease symptoms
• Coeliac UK, Fibre