Glutenul – factor agravant pentru scleroza multipla

Ce este scleroza multipla?

Scleroza multipla (SM) este o boala autoimuna inflamatorie cronica a sistemului nervos central, care afecteaza in mod special creierul, maduva spinarii si nervii optici. Scleroza multipla (SM) este caracterizata de prezenta proceselor de demielinizare in sistemul nervos central.

Invelisul proteic numit teaca de mielina inconjoara si protejeaza fibrele nervoase, atunci cand mielina se inflameaza sau este distrusa, process numit demielinizare, fluxul normal al impulsurilor nervoase este oprit la nivelul sistemului nervos central. Are cel mai probabil la baza mecanisme autoimune indreptate impotriva proteinelor mielinei, mediate de limfocitele T si declansate de factori externi inca incomplet descoperiti, la care se asociaza un process de degenerescenta si o functie oligodedrocitara anormala si printr-un proces de degenerescenta axonala la o persoana cu susceptibilitate genetica pentru boala.

La nivel mondial, aproximativ 2,5 milioane de oameni au scleroza multipla, iar in Romania sunt peste 10000 de pacienti diagnosticati cu aceasta afectiune. In medie, posibilitatea de a suferi de scleroza multipla este de una la 750 si afecteaza femeile de doua ori mai mult decat barbatii. In cazul persoanelor cu istoric familial riscul este de 1 la 40, insa factorii genetici nu sunt singura cauza responsabila de aparitie a acestei afectiuni.

S-a observant chiar o incidenta mai mare in randul celor nascuti in luna mai fata de cei nascuti in luna noiembrie. In general , sunt afectati adultii tineri , primele simptome aparand la indivizi cu varste intre 17 si 35 ani , dar de curand s-au intalnit si cazuri in randul copiilor. Afectiunea este imprevizibila si variaza in severitate de la un individ la altul, unele personae pot face doar o forma usoara , altele ajungand la invaliditate inca de la inceput.

Scleroza multipla poate evolua pe una din cele patru cai:

• recadere-remisie, cand simptomele se pot diminua si apoi reapar la intamplare, timp de multi ani  sunt practic episoade de inflamatie si demielinizare focala. Majoritatea bolnavilor de scleroza multipla prezinta aceasta forma la momentul diagnosticarii cca.60-70% din cazuri, ea apare mai frecvent la femei (raport femei/barbati = 1,8) si debuteaza cel mai adesea in jurul varstei de 30 de ani.
• secundar progresiva, care initial urmeaza dupa o evolutie de tip recadere-remisie, iar mai tarziu, evolutia bolii devine constant progresiva din cauza degenerescentei axonale. Acest fapt cauzeaza invaliditate progresive si ireversibile
• primar progresiva, cand boala are o evolutie progresiva de la inceput . Persoanele care prezinta aceasta forma de scleroza multipla sunt de obicei in varsta de peste 40 de ani , atunci cand apar primele semne ale bolii.
• recadere progresiva, cand deteriorarea constanta a functiei nervoase incepe odata cu aparitia pentru prima data a simptomelor. Simptomele apar si dispar, dar deteriorarea nervoasa este continua.

Scleroza multipla nu este o boala contagioasa si desi nu se cunosc cu exactitate cauzele care duc la aparitia sa, exista cativa factori de risc care ar putea influenta aparitia bolii cum ar fi: infectii cu virusul Epstein-Barr, mostenirea genetica, fumatul, carentele de vitamina D.

Diagnosticul de scleroza multipla se bazeaza pe asocierea de semne clinice si paraclinice pe criterii elaborate de Ian McDonald si colaboratorii, publicate pentru prima data in 2001. Manifestarile clinice cele mai sugestive pentru diagnosticul de scleroza multipla pot fi grupate in anomalii sensitive, anomalii motorii, anomalii vizuale, anomalii cerebeloase, anomalii ale functiilor trunchiului cerebral si mai rar dar intalnite totusi anomalii vezicale, disfunctii sexuale si tulburari cognitive.

Conform criteriilor de diagnostic prin RMN conform Comitetului International de Diagnostic al sclerozei multiple, diagnosticul bolii necesita intrunirea a minimum 3 din urmatoarele criterii:

• 1 leziune captanta de gadolinium sau 9 leziuni hiperintense in T2 (daca nu exista  leziuni captante in gadolinium )
• Minim 1 leziune infratentoriala
• Minim 1 leziune juxtacorticala
• Minim 3 leziuni periventriculare

Leziunile luate in calcul trebuie sa aiba diametrul de minim 3 mm. Scleroza multipla poate fi asociata cu alte afectiuni autoimune cum ar fi boala celiaca. Asocierea dintre boala celiaca si alte afectiuni autoimune este considerata a avea o tendinta genetica. S-a observat o incidenta de 11% a pacientilor cu scleroza multipla care sufera si de boala celiaca, o incidenta practic foarte mare fata de restul populatiei.

Prin ce mecanisme de actiune o dieta fara gluten poate imbunatati starea de sanatate a unui pacient cu scleroza multipla?

1.Cercetarile recente au aratat ca aceasta dieta are efecte directe asupra sistemului imunitar. Se stie ca metabolismul joaca un rol important asupra functiei celulelor imune. Receptorii acestora le permit sa se conecteze si sa comunice cu alte celule. Ajutand intestinul subtire sa se refaca, face sa creasca aportul de vitamine (in special de vitamina D si de acizi grasi polinesaturati care sunt benefici in cazul persoanelor cu predispozitie genetica pentru afectiuni coronariene.

Grasimile „bune” sunt grasimile nesaturate (polinesaturate si mononesaturate). Ele se gasesc predominant in uleiurile vegetale, in margarinele tartinabile de calitate, in pestele gras, nuci si semintele oleaginoase.

2. Efecte indirecte prin refacerea florei intestinale. Alimentele bogate in acizi grasi ajuta la pastrarea sanatatii colonului. Anumite alimente din dieta, bogate in acizi grasi, ajuta la mentinerea sanatatii colonului

3. Dieta poate duce la alterarea bacteriilor intestinale (modificarea raportului bacterii bune/bacterii rele), schimband astfel directia de actiune a sistemului imunitar (antitiinflamator).

4. Modificarea metabolismului  poate actiona direct asupra celulelor sistemului nervos (de exemplu asupra neuronilor), protejandu-le. Pentru unii pacienti care sufera de scleroza multipla si au renuntat la gluten s-a observat o imbunatatire majora a starii lor de sanatate. Din nefericire pentru altii acest lucru nu a fost suficient si li s-a recomandat si eliminarea tuturor produselor lactate din dieta. Daca se analizeaza cu atentie harta epidemiologica a sclerozei multiple, in Japonia, unde aproape nici un tip de lapte nu este utilizat in dieta, incidenta acestei boli este foarte mica.

Deci, o dieta de excludere a consumului de cereale ce contin gluten si a tuturor produselor lactate din dieta pot fi vitale pentru oricine cu scleroza multipla. Dar mai sunt si alte alimente care trebuie evitate in cazul  acestor pacienti, cum ar fi:

1.   Cofeina și alcoolul – pacientii cu scleroza multipla sunt adesea afectati de probleme legate de somn, cum ar fi insomnia.

2.    Indulcitori artificiali – acestii aditivi pot irita vezica urinara, iar problemele legate de controlul vezicii urinare afecteaza cel putin 80% dintre persoanele cu scleroza multipla.

3.    Gustari  dulci – Oboseala poate fi o problema, iar cand esti obosit, este tentant sa consumi dulciuri,cum ar fi batoanele de ciocolata sau biscuiti cumparate in magazin.Din nefericire aceasta nu este o idee buna pentru acest pacienti. Consuma, in schimb, multe fructe.

4.    Sarea in exces – studiile arata ca consumul unei diete bogate in sodiu poate duce la evolutie nefavorabila a bolii. Consuma feluri de mancare cu plante și mirodenii proaspete bogate în antioxidanti.

Avand in vedere aceste principii se desprind ca benefice pentru bolnavii de scleroza multipla urmatoarele diete:

Dieta paleolitica

Dieta paleolitica este bazata pe ipoteza ca organismul nostru nu este suficient de dezvoltat pentru a procesa dietele moderne aparute ca urmare a dezvoltarii agriculturii. Ea ne readuce intr-o perioada in care stramosii nostri duceau un stil de viata vanator-culegator. Dieta Paleo  este de altfel o componenta a protocolului Whals care a fost mediatizat de Dr.Terry Wahls – Guidelines for the Paleolithic diet

Primul pas in dieta Paleo este sa mancam mancare naturala si sa eliminam mancarurile superprocesate, in special cele cu un inalt indice glicemic (carbohidrati care cresc foarte rapid nivelul de zahar din sange ). Dieta paleo contine carne neprocesata si plante (fructe, radacinoase, legume si nuci ) excluzand cerealele. Proteinele animale sunt recomandate a fi sursa a 30-35% din totalul caloric al unei zile, iar ratia dintre grasimile saturate si cele nesaturate sa fie de 1,4-2:1 fata de o dieta moderna unde raportul este apropiat de 10:1. O dieta Paleo este si foarte bogata in fibre 45-100g/zi, fibre care nu trebuie sa provina din cereale. Se evita consumul de cartofi ce se considera a avea un indice glicemic mare. Nu se vor consuma produse lactate, oua si produse cu gluten.

Posibilele deficiente ce rezulta din urmarea unei diete Paleo sunt : deficientele de acid folic , vitamina B1 ,vitamina B6 , calciu si vitamina D. 

Dieta fara gluten

Este o dieta din care s-au eliminat complet produsele si derivatele ce pot contine gluten, este dieta tinuta in cazul bolii celiace dar si a dermatitei herpetiforme. Aceasta are rezultate foarte bune si in cazul artritei reumatoide. Nu apar deficiente de nutritie in cazul acestei diete.

Dieta Swank

Dieta Swank a fost descrisa de Dr. Roy Swank si a fost utilizata de acesta in tratarea pacientilor cu scleroza multipla in decursul a mai multi ani. Este o dieta foarte saraca in grasim , focusata in reducerea atat a grasimilor saturate cat si a celor nesaturate. In cadrul acestei diete grasimile saturate trebuiesc mentinute la sub 15 grame /zi , iar cele nesaturate sub 20-50 grame/zi. Nu se vor consuma produse procesate ce contin grasimi saturate. Produsele lactate trebuie sa contina mai putin de 1% grasimi. In primul an nu este permis consumul de carne rosie, dupa primul an este permis un consum de maxim 90 de grame de carne rosie pe saptamana. Pestele este permis in orice cantitate , precum si carnea de pui dar fara piele. Se recomanda consumul de ulei de peste si suplimente cu multivitamine. Se pot consuma cereale integrale. Pot apare deficiente ale vitaminelor A,C,E si a acidului folic.

Referinte:

1. J Med Life. 2014 Sep 15;7(3):440-4.
2. Nat Rev Neurol.2012 Dec;8(12):678-89.
3. https://www.nationalmssociety.org/NationalMSSociety/media/MSNationalFiles/Documents/Diet-and-Multiple-Sclerosis-Bhargava-06-26-15.pdf
4. Sursa foto: https://pixabay.com/en/nerve-cell-neuron-brain-neurons-2213009/